Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat o serie de aspecte semnificative referitoare la practica unitară a evaluării reparațiilor și despăgubirilor prin RCA.

Despăgubirile și reparațiile prin RCA. ÎCCJ a clarificat cum se aplică plata

Într-o hotărâre recentă, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că norma juridică referitoare la valoarea reparației și, implicit, a despăgubirilor prin asigurarea de răspundere civilă auto (RCA), este clară, previzibilă și predictibilă.

Situația a pornit după ce Tribunalul București a semnalat o chestiune de drept care a fost abordată diferit în practica judiciară, în ceea ce privește normele de drept aplicabile. Tribunalul a subliniat că în hotărârile instanțelor de judecată se găsesc opinii divergente referitoare la interpretarea prevederilor legale din articolul 14 alineatul (3) din Legea nr. 132/2017, privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii cauzate terților în accidente rutiere și de tramvai.

Cum se aplică despăgubirea RCA în cazul unui accident cu vehicule și tramvaie

Potrivit prevederilor alineatului (3) din Legea nr. 132/2017 referitoare la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților în accidente de vehicule și tramvaie, „valoarea reparației este determinată utilizând sistemele de evaluare specializate sau documente emise în conformitate cu legea, în care unitatea de reparații auto poate folosi propria sa valoare a orei de manoperă afișată".

Tribunalul București a cerut sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a emite o hotărâre preliminară cu privire la următoarea problemă de drept:

„În ce măsură art. 14 din Legea nr. 132/2017 trebuie interpretat în sensul că, atunci când a fost reparat autovehiculul şi se depun facturi de reparaţii emise de unitatea service, valoarea despăgubirii trebuie să fie stabilită la valoarea rezultată din aceste facturi sau, dimpotrivă, şi într-o astfel de situaţie, instanţa trebuie şi poate aprecia asupra caracterului justificat sau rezonabil al pretenţiilor întemeiate pe aceste facturi, prin raportare la preţul mediu al pieţei?”

Ce a decis Înalta Curte de Casație și Justiție

Pe data de 22 aprilie 2024, completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept al ÎCCJ a respins ca fiind inadmisibilă sesizarea făcută de Tribunalul București, concluzionând că norma juridică menționată în sesizare este clară, previzibilă și predictibilă.

Potrivit dispozițiilor articolului 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare poate fi făcută numai de către un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al unei curți de apel sau al unui tribunal.

Cu privire la sesizare, Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept emite o decizie care se referă exclusiv la chestiunea de drept supusă soluționării.

Soluționarea problemelor de drept este obligatorie începând cu data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pentru instanța care a solicitat soluționarea, începând cu data pronunțării deciziei.