Doi cercetători ai Facultății de Fizică din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB), dr. Ercsey-Ravasz Mária și dr. Molnár Botond, s-au alăturat unui proiect major internațional de cercetare unde au identificat rolul reţelelor corticale în dependența de alcool.
Cercetătorii Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca au identificat, în cadrul unui proiect de cercetare internaţional, care zone din creier sunt cele mai active în cazul celor dependenți de alcool sau de alte substanţe care sunt percepute drept recompense.
Cercetătorii au demonstrat că deși drogurile par să afecteze o cantitate similară de neuroni, situația este mai complexă în funcție de ce zone ale creierului sunt activate în timpul procesului.
În timpul comportamentului de căutare de alcool, zonele cele mai implicate sunt cortexul insular şi amigdala
„Cercetătorii UBB identifică rolul reţelelor corticale în dependenţa de alcool. Doi cercetători ai Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), dr. Ercsey-Ravasz Maria şi dr. Molnar Botond, s-au alăturat unui proiect major internaţional de cercetare asupra zonelor sistemului de recompense al creierului unde se codifică amintirile legate de diferite tipuri de recompense.
În rezultatele recent publicate în revista Neurpharmacology, cercetătorii au arătat că în timpul comportamentului de căutare de alcool zonele cele mai implicate sunt cortexul insular şi amigdala. Aplicând metodele inovative din teoria grafurilor, au demonstrat apoi că deşi drogurile şi recompensele obişnuite par să afecteze o cantitate similară de neuroni, situaţia este mai complexă în funcţie de ce zone ale creierului sunt activate în timpul procesului. Cercetarea a fost efectuată în cadrul programului Horizon 2020 - SyBill-AA”, se arată într-un comunicat trimis, marţi, de UBB.
Cercetările au folosit 28 de şoboloani, antrenați să-şi administreze singuri zaharină sau alcool
În urma studiilor efectuate în cadrul acestui proiect de cercetare, 28 de șobolani Wistar au fost antrenați să își auto-administreze zaharină sau alcool în urma unui anumit stimul. Acest experiment a fost repetat de mai multe ori, apoi creierele animalelor au fost examinate în secțiuni pentru a determina ce modele de activare ar putea fi identificate la nivel neuronal.
„Relaţiile semnal-recompensă sunt codificate în ansamblurile neuronale ale sistemului de recompensă al creierului. Ansamblurile neuronale care sunt implicate în acest proces pot fi detectate din expresia genelor de răspuns cu activare scurtă. În urma studiilor efectuate până acum a fost arătat că relaţiile semnal-recompensă dintre recompensele de droguri şi recompensele obişnuite sunt codificate de ansambluri neuronale de aceeaşi dimensiune.
Întrebarea este dacă există diferenţe în funcţie de tipul de recompensă în această codificare neuronală? În urma studiilor efectuate în cadrul acestui proiect de cercetare, 28 de şobolani Wistar au fost antrenaţi să îşi auto-administreze zaharină sau alcool în urma unui anumit stimul. (...) Creierele animalelor au fost examinate în secţiuni pentru a determina ce modele de activare ar putea fi identificate la nivel neuronal”, se mai arată în comunicatul transmis de UBB.