Descoperirea care schimbă istoria omenirii. Cercetările recente indică faptul că o „revoluție” bruscă în istoria umanității, care a contribuit la prosperitatea și răspândirea speciei noastre, a fost de fapt un proces mai îndelungat și mai complex.
Descoperirea care schimbă istoria omenirii. Acum 40.000 de ani, oamenii moderni din punct de vedere anatomic au depășit Neanderthalienii și alte specii umane arhaice, extinzându-se pe întreg teritoriul Eurasiei.
Descoperirea care schimbă istoria omenirii
Această transformare a fost atribuită în mare parte unei "revoluții" dramatice și rapide numite tranziția culturală de la Mijlocul la Începutul Paleoliticului Superior, în care oamenii moderni și-au îmbunătățit tehnicile de fabricație a uneltelor, au descoperit surse noi și variate de hrană, au explorat mările și au exprimat creativitatea prin ornamente și artă rupestră. Cu toate acestea, un studiu publicat miercuri în Nature Communications a pus sub semnul întrebării această narativă, sugerând în schimb că această "revoluție" a fost mai degrabă un proces gradual și complex.
Cum schimbă istoria uneltele de piatră
O echipă de cercetători a ajuns la această concluzie prin analizarea eficienței cu care oamenii antici transformau roci în unelte pe o perioadă de 50.000 de ani, începând de la sfârșitul Paleoliticului Mijlociu (cu 69.000 de ani în urmă) și ajungând până în perioada Epipaleolitică (cu 15.000 de ani în urmă). Uneltele analizate au fost recuperate de la cinci situri din bazinul vestic Hisma din sudul Iordaniei.
În mod specific, cercetătorii au măsurat raportul dintre lungimea muchiei de tăiere a unei anumite unelte din piatră și masa întregii pietre. Cu cât acest raport era mai mare, indicând o lungime mai mare a muchiei de tăiere în raport cu masa pietrei, cu atât oamenii antici utilizau mai eficient materialul brut de piatră. "Materialul brut de piatră, precum silexul, nu se găsește peste tot. Trebuie procurat din anumite surse", a explicat autorul principal al studiului, Seiji Kadowaki, de la Universitatea Nagoya din Japonia, într-un e-mail pentru Motherboard. "Astfel, utilizarea mai eficientă a materialului brut de piatră reduce costurile pentru achiziționarea acestuia."
Kadowaki a menționat că au adoptat această metodă de măsurare deoarece era necesar să compare diferite tipuri de unelte din piatră într-un mod sistematic.
"Deoarece formele și tehnologiile de producție ale uneltelor din piatră s-au schimbat și au variat între Paleoliticul Mijlociu și Paleoliticul Superior, sistemul de clasificare a acestor unelte diferă între cele două perioade. Prin urmare, este dificil să stabilim criterii consistente pentru compararea lor", a adăugat el în e-mailul pentru Motherboard.
Sursă foto: Dreamstime
Istoria omenirii, în schimbare
El și echipa sa au observat că oamenii moderni au devenit mai productivi nu înainte sau la începutul tranziției culturale de la Mijlocul la Începutul Paleoliticului Superior, ci după ce au început deja să se răspândească în noi zone geografice în Paleoliticul Superior timpuriu. "În ceea ce privește productivitatea lungimii muchiei de tăiere, dezvoltarea sa nu coincide pur și simplu cu momentul dispersiei oamenilor moderni."
O parte semnificativă a acestei schimbări a fost determinată de faptul că pietrele folosite pentru a face unelte au devenit mai mici și mai ușoare. Acest lucru s-a întâmplat, probabil, deoarece în aceeași perioadă oamenii au început să dezvolte lameluțe - unelte din piatră mici, lungi și simetrice, probabil folosite ca vârfuri de lance sau săgeți.
Aceste inovații tehnologice au coincis cu tranziția de la oameni care erau mai degrabă vânători-culegători mobili la având tabere bazale puțin mai stabile. Multe dintre siturile investigate de cercetători erau mici, cu câteva focare - tipice pentru grupurile mai nomade. Cu toate acestea, unele erau "ocupații mai intensive", unde oamenii stăteau pentru perioade mai lungi de timp. În acest nou context, oamenii ar fi putut purta lameluțe mai mici și mai ușor de transportat sau unele parțial realizate pe care le-ar fi putut utiliza pentru a tăia hrana stocată în aceste tabere bazale.
Opinia cercetătorilor se schimbă
Ultimele cercetări sunt în concordanță cu alte studii publicate în ultimii ani, care sugerează și ele că presupusa revoluție a fost, de fapt, un proces mai lent, cu mai multe etape. Deși ultimul studiu se referă în mod specific la descoperirile arheologice din Iordania, autorii afirmă că acesta poate fi considerat o ipoteză de lucru pentru alte regiuni din întreaga lume, inclusiv Europa și Asia Central-Nordică, unde arheologii au observat modele similare în evoluția uneltelor.
Kadowaki adaugă că este necesară o mai mare cantitate de dovezi din alte surse înainte de a putea trasa o imagine definitivă despre evoluția uneltelor din piatră.
„Trebuie să explorăm și alte aspecte ale uneltelor din piatră, precum și alte înregistrări arheologice, pentru a înțelege mai bine comportamentele tehnologice și dezvoltarea lor în cadrul tranziției culturale de la Mijlocul la Începutul Paleoliticului Superior”.