Eurodeputatul german Martin Schulz, lider al grupului Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), a fost ales astăzi, la Strasbourg, cu 387 de voturi din totalul de 670 de voturi validate, în funcţia de preşedinte al Parlamentului European pentru următorii doi ani şi jumătate.
Schimbarea liderului Parlamentului European are loc la jumătatea mandatului, actualul preşedinte, polonezul de centru-dreapta, Jerzy Buzek, urmând să fie înlocuit de un socialist. Martin Schulz a avut, formal, doi contracandidaţi: europarlamentarul liberal Diana Wallis şi Nirj Deva din partea grupului conservatorilor şi reformiştilor.
Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European l-a nominalizat, în unanimitate, pe Schulz ca şi candidat al Partidului Socialiştilor Europeni (PES). Schulz este membru al Parlamentului European din 1994 şi preşedinte al grupului socialiştilor din 2004. Înţelegere între grupările politice
După alegerile din 2009, cele două grupuri politice importante din PE au decis să-şi împartă mandatul de cinci ani al preşedinţiei Parlamentului. De atunci, se ştie că Martin Schulz va fi cel nominalizat pentru a-i succede în funcţie actualului lider Jerzy Buzek.
Potrivit regulilor din PE, noul preşedinte este ales cu o majoritate de voturi, pentru perioada ianuarie 2012-iunie 2014.
Schulz a devenit cunoscut în Parlament în 2003, după ce premierul italian Silvio Berlusconi l-a asemănat cu un gardian al unei tabere de concentrare naziste, o insultă ce a generat o vie polemică în presa internaţională. La puţin timp după aceea, Schultz a devenit preşedinte al grupului socialiştilor, fiind cunoscut pentru un stil de dezbatere agresiv.
Potrivit siteului Euractiv, preşedintele PES, Poul Nyrup Rasmussen, îl susţine ferm pe Schulz, în vremuri în care "Europa trece nu doar printr-o criză economică, ci şi de legitimitate" şi este nevoie de lideri care să înţeleagă aceste preocupări şi să acţioneze în conformitate cu ele. "Martin Schulz este mai mult decât potrivit pentru asta. Va aduce o energie nouă rolului de preşedinte al PE. Convingerile sale profund social-democrate se vor reflecta în PE, care va răspunde nevoilor oamenilor obişnuiţi şi va rămâne pe poziţie până când obiectivele sunt îndeplinite", a spus Rasmussen. Despre aderarea României la Schengen Martin Schulz, se declara, în noiembrie 2010, pesimist în legătură cu aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Potrivit portalului Novinite, Schulz spunea: "Sunt două motive pentru care nu cred că România şi Bulgaria vor adera la Schengen în 2011. Avem multe probleme cu emigranţii, în special minoritatea romă va juca un rol important în Franţa. De aceea cred că Sarkozy va încerca să evite această discuţie înainte de alegerile prezidenţiale din 2012. Situaţia din Germania este asemănătoare, dar nu este legată de romi, ci de muncitorii imigranţi. Aşa că, să fim sinceri, dacă două state mari sunt împotrivă, este puţin probabil să se ajungă la votare în anul 2011", spunea Schulz. Martin Schulz afirma că grupul S&D este de părere că România şi Bulgaria, fiind membre ale Uniunii Europene, trebuie să adere cât mai repede şi la spaţiul Schengen. Dar preciza că decizia va fi luată nu de Parlamentul European, ci de guvernele ţărilor membre. Preşedinte apolitic Potrivit EUObserver, însă, un membru al grupului socialiştilor spune că Martin Schulz nu ar fi extrem de popular nici măcar în interiorul grupării politice pe care o reprezintă, în special în rândul deputaţilor din ţări membre mai mici, care cred că se acordă prea multă atenţie parlamentarilor francezi şi germani. Vorbind într-o dezbatere, săptămâna trecută, Schulz a promis să oprească marginalizarea PE în negocierile actuale pe tema crizei din zona euro. El a mai spus că va supune atenţiei problema celui de-al doilea sediu al PE de la Strasbourg, dacă tribunalul UE va confirma iniţiativa unor europarlamentari de reducere a numărului de şedinţe ce vor fi organizate în capitala Alsaciei.
Totuşi, preşedintele Parlamentului trebuie să fie neutru şi să reprezinte interesele întregii instituţii, deci postul pe care-l va ocupa ar trebui să-l determine să-şi schimbe puţin atitudinea extrem de politizată, comentează sursa citată. Multe dintre atribuţiile de lider al PE sunt ceremoniale, iar reprezentanţii biroului lui Buzek se plângeau mereu că acesta nu are timp pentru politică pentru că-şi petrece prea multă vreme în întâlniri protocolare, cu VIP-uri străine, şi semnând documente.
Schulz va fi alături de liderii europeni, participând la diverse summituri şi va călători în întreaga lume, ca reprezentant al PE. Numirea sa în acest post va lăsa liberă funcţia de lider al grupului socialiştilor europeni, care va fi ocupată, cel mai probabil, de deputatul austriac Hannes Swoboda. Candidatul britanic Stephen Hughes este mai puţin agreat după decizia recentă a Marii Britanii de a bloca schimbarea Tratatului UE.
Recomandările noastre
