Deputatul AUR Dan Tănasă, plângere pentru înșelăciune și ucidere din culpă. „Mafia medicamentelor trebuie să răspundă”

Dan Tanasă. Sursa foto: Facebook

Dan Tănasă, deputat AUR de Mureș, anunță că Ministerul Public a dispus deschiderea unui dosar penal împotriva companiilor farmaceutice implicate în retragerea ilegală a imunoglobulinelor din România.

„La finalul lunii februarie am formulat, în calitate de deputat AUR de Mureș, un denunț penal după ce Consiliul Concurenței a amendat cu 71 de milioane de euro cinci firme de medicamente care s-au înțeles în urmă cu 4 ani să retragă imunoglobulinele de pe piața din România pentru a obține facilități de la statul român.

În mod evident, dincolo de latura civilă, în cauză sunt și implicații de ordin penal pentru care cineva trebuie să răspundă.

Abia după ce i-am solicitat acest lucru, Ministerul Public mi-a comunicat faptul că urmare denunțului meu în cauză a fost începută urmărirea penală în rem cu privire la săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și ucidere din culpă”, a scris Dan Tănasă pe pagina sa de Facebook.

Confirmarea ticăloșiilor și falsa luptă anti-corupție din Dumbrava Minunată

Coldea și Dumbravă, 720.000 euro pentru "optimizarea" sentinței lui Cătălin Hideg. Interviu la Realitatea

Ce este taxa clawback - taxă trimestrială obligatorie

Ce este imunoglobulina și de ce s-a format un cartel în spatele ei?

Liniștea din sectorul farmaceutic a fost spartă de anunțul Consiliului Concurenței privind amendarea a cinci companii furnizoare de imunoglobuline, care au blocat livrarea medicamentului necesar pacienților cu imunodeficiențe primare sau boli autoimune, un medicament fără înlocuitor. Înțelegerea de tip cartel a pornit în urma refuzului statului român de a renunța la taxa clawback.

Taxa clawback este o plată trimestrială pe care trebuie să o achite toți producătorii de medicamente. Aceasta reprezintă un procent din marginea de profit obținută din comercializarea medicamentelor compensate, care depășește bugetul alocat trimestrial pentru schemele naționale de tratament subvenționate din Fondul Național pentru Asigurări Sociale de Sănătate.

Criza imunoglobulinei

În intervalul 2017 – 2018 criza de imunoglobulină a afectat peste 8.000 de pacienţi cu imunodeficienţe primare. Cel puțin o persoană a murit din cauza crizei. Iar rudele celor rămaşi fără tratament au protestat în stradă, inclusiv în fața Ministerului Sănătăţii.

Fostul ministru al sănătăţii, Sorina Pintea afirma că lipsa proteinei se datora problemelor de management din spitale care nu au achiziționat-o din banii pentru servicii medicale. Criza imunoglobulinei s-a rezolvat temporar în primăvara anului 2018, în urma activării, de către Ministerul Sănătăţii, a Mecanismului European de protecţie civilă.