Camera inferioară a parlamentului francez a votat astăzi legea care transformă în infracţiune negarea genocidului armean, informează agenţiile internaţionale. Turcia şi-a rechemat ambasadorul la Paris şi a anunţat măsuri dure în replică la votul din Adunarea Naţională.
Proiectul trebuie să fie supus însă şi votului senatorilor francezi.Senatul a respins la începutul acestui an o iniţiativă similară, la cinci ani după ce fusese adoptată de deputaţi. Deputaţii au votat prin simpla ridicare a mâinii. Înainte de demararea procedurii de vot, parlamentarii francezi au denunţat ceea ce au numit propaganda dusă de guvernul de la Ankara pentru a împiedica adoptarea deciziei de astăzi. Franţa a recunoscut oficial genocidul armean în 2001, dar nu a stabilit nicio formă de pedeapsă pentru cei care îl neagră pe teritoriul francez. Proiectul de lege adoptat astăzi prevede o amendă cu închisoarea de până la un an şi o amendă de 45.000 de euro pentru cei care neagă public genocidul armean, punându-l practic pe picior de egalitate cu Holocaustul. Replica Turciei Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat, la câteva ore după votul din camera inferioară a parlamentului francez, că, pe lângă decizia de rechemare a ambasadorului la Paris, guvernul de la Ankara va suspenda toate vizitele la nivel politic, precum şi toate proiectele de cooperare militară, inclusiv manevrele comune. "Din nefericire, această propunere a fost adoptată în pofida tuturor avertismentelor noastre. Acest lucru va produce răni de nevindecat extrem de grave în relaţiile bilaterale ale celor două ţări", a indicat şeful guvernului turc într-o conferinţă de presă la Ankara.
"Este o iniţiativă rasistă, discriminatorie şi xenofobă şi în consecinţă Turcia a decis suspendarea vizitelor oficiale bilaterale cu Franţa şi îngheţarea cooperării politice şi militare cu această ţară", a continuat premierul Erdogan. Turcia, care respinge termenul de "genocid", avertizase de ieri Parisul că îşi va retrage ambasadorul şi că va suporta grave consecinţe economice şi politice. Ankara a comparat o eventuală lege în acest sens cu o încălcare agravă a libertăţii de exprimare, împieicându-i pe francezi să spună ceea ce gândesc. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a reamintit Franţei de trecutul său colonial, de masacrele din războiul pentru independenţa Algeriei şi presupusul rol jucat de armata franceză în genocidul din Rwanda, din 1994. "Cei care vor să vadă genocid ar trebui să se uite împrejurul lor şi să îşi vadă propria istorie murdară şi însângerată", a spus Erdogan. Pro şi contra În octombrie 1914, Imperiul Otomat a intrat în Primul Război Mondial alături de Germania şi imperiul austro-ungar. La 24 aprilie 1915, mii de armeni bănuiţi de sentimente naţionale ostile guvernului central au fost arestaţi. La 26 mai, o lege specială a permis deportarea de persoane "din raţiuni de securitate internă", aminteşte şi Agerpres.
Populaţia armeană din Anatolia şi Cilicia, catalogată de autorităţi "inamic intern", este constrânsă să plece în exil în deşertul Mesopotamiei. Numeroşi armeni au fost ucişi pe drum sau în tabere de refugiaţi.
Imperiul Otoman s-a destrămat în 1920, la doi ani după ce Armenia şi-a declarat independenţa de stat, în mai 1918, urmând ca după alţi doi ani să fie sovietizată.
Turcia afirmă că şi-au pierdut viaţa până la 500.000 de armeni în cursul confruntărilor şi al deportărilor forţate spre Irak, Siria şi Liban, foste provincii otomate, negând însă orice intenţie turcă de exterminare a armenilor.
Ankara susţine că este vorba despre o represiune împotriva unei populaţii care colabora cu inamicul rus, în timpul Primului Război Mondial, insistând că zeci de mii de turci au fost ucişi atunci de către armeni.
Parlamentul European a recunoscut genocidul armean la 18 iunie 1987. În 2007, Elveţia a sancţionat un negaţionist, potrivit legislaţiei antirasiste elveţiene.