DENUNŢUL DE LA OLIMPIADĂ şi latura subliminală ce poate influenţa generaţiile. Analiză de Alecu Racoviceanu
- Maria Anghel
- 3 martie 2017, 10:07
Un subiect la Olimpiada de Limba română în care elevii au trebuit să se imagineze drept un personaj din "Moromeţii" şi să redacteze un denunţ a generat numeroase controverse.
Alecu Racovineanu, jurnalist al Evenimentului zilei, a făcut o analiză despre acest subiect pe blogul său.
Jurnalistul a explicat că el și soția lui au considerat că fetele lui trebuie să știe că pârâciosul e ceva rău. "Am vrut să știe că ”pârâciosul” are utilitatea lui, pe lângă părinți, educatori, profesori sau șefi, dar că e dezagreabil tuturor. Și celor din grupul din care-și culege informațiile și chiar și celor care i le folosesc. Nu e vorba de refuza să ceri ajutor, povestind ceva ce ți se întâmplă, de a păstra tăcerea asupra unor lucruri care te afectează, dar am vrut să fim siguri că niciuna dintre ele nu va ajunge copilul sau adolescentul ocolit de ceilalți ”că spune” sau idiotul care își apropie gura de urechea – cerată deja de alte delațiuni – a vreunui superior și începe a-i picura cuvinte", a explicat Alecu.
Jurnalistul a mai spus că subiectul de la olimpiada de română l-a iritat. "M-a iritat pentru că el cere, de fapt, să te pui în pielea celui mai grețos personaj și să concepi un denunț abject. Vă reamintesc că e vorba de perceptorul care trebuia să-l toarne la partid pe Ilie Moromete.
Abjecția ”cea mai bună” și completă urma să fie premiată cu 30 de puncte. 30 de puncte sau 30 de arginți? Lasă loc ideii/interpretării că abjecția e premiată și nu memorarea episoadelor din roman pe care ”pârâciosul” le enumeră în rapor", spune jurnalistul.
"E un joc periculos – chiar dacă e vorba de adolescenți, elevi în clasa a XII-a – un experiment gratuit, un semn că vreun profesor frustrat a lăsat prea mult din propriile angoase să impregneze actul didactic", conchide Alecu.