Evenimentul Zilei > Opinii > Invitatii EVZ > Câtă DEMOCRAȚIE mai e în Franța? Iată ce-i pregătește JUSTIȚIA franceză lui MARINE LE PEN. Istoria ALTFEL decât o înveți la școală
Câtă DEMOCRAȚIE mai e în Franța? Iată ce-i pregătește JUSTIȚIA franceză lui MARINE LE PEN. Istoria ALTFEL decât o înveți la școală

Câtă DEMOCRAȚIE mai e în Franța? Iată ce-i pregătește JUSTIȚIA franceză lui MARINE LE PEN. Istoria ALTFEL decât o înveți la școală

Câtă DEMOCRAȚIE mai e în Franța? Se spune că, dacă vrei să afli cine te conduce cu adevărat, trebuie să te gândești pe cine nu ai voie să critici.

Eu aș spune și că, dacă vrei să afli cui ar trebui să te alături, ar fi bine să afli care este cel mai mare adversar al inamicilor tăi. În Franța, alegerea a fost ușor de făcut pentru „vestele galbene”. Faptul că Marine le Pen crește ca Făt Frumos în sondaje nu e o întâmplare.

De ani de zile, politicienii progresiști și presa mainstream o atacă fără încetare, așa cum au făcut și cu tatăl ei, pe când acesta era președintele Frontului Național.

În ceea ce o privește pe Marine le Pen, de când etichetele de extremism, rasism și xenofobie nu mai sunt eficiente, s-a trecut la alte soluții. Șefa Rassemnblement National, cum se numește acum Frontul Național, e prea periculoasă, așa că dacă nu poate fi blocată politic, establishmentul încearcă hărțuiala juridică.

Totul a pornit de la atacul unui jurnalist de radio care, în decembrie 2015 a afirmat, țineți-vă bine, că între Frontul Național și Statul Islamic există o „comuniune spirituală” pe motiv că amândouă organizațiile predică „retragerea în propria identitate”. Marine le Pen s-a mulțumit să ceară un drept la replică, deși cred că avea motive suficiente să se adreseze justiției.

Ca să sublinieze enormitatea acuzațiilor, le Pen a postat pe Twitter imagini cu victimele executate de islamiști și a scris dedesubt: „Asta reprezintă ISIS”. De aici a pornit un mecanism de-a dreptul kafkian. Mass-media sistemului a sărit ca arsă, condamnând-o pe Marine le Pen că postează imagini care stârnesc oroare. Imediat s-a sesizat și guvernul care a cerut Departamentului Justiției să deschidă o anchetă.

Pe 8 noiembrie 2017, Adunarea Națională a votat pentru ridicarea imunității parlamentare. Dar lucrurile nu se opresc aici. Oricât de straniu vi s-ar putea părea, un judecător a pus-o sub acuzare pentru „răspândirea de imagini violente”, în baza unui articol din Codul Penal.

Iată, pe scurt, ce prevede textul respectiv: … răspândirea (…) unui mesaj de natură violentă,care incită la terorism, pornografic sau care afectează puternic demnitatea umană sau incită minorii să ia parte la activități care pot să-i pună în pericol sau comercializarea unor asemenea mesaje”.

Câtă legătură are postarea de pe Twitter a lui Marine le Pen cu aceste fapte incriminate de lege, vă las pe dumneavoastră să stabiliți. Cert este că, în cadrul procedurilor acestui proces, i s-a cerut lui Marine le Pen să se supună unei evaluări psihologice care să ateste dacă este sănătoasă sau nu.

Marine le Pen a refuzat să se supună, afirmând că a arăta de ce orori sunt în stare islamiștii nu reprezintă nici incitare la crimă, nici pornografie. Problema este însă alta. E puțin probabil că cineva, mai ales în Franța pre-revoluționară a zilelor noastre, o poate trimite pe le Pen la pușcărie pentru cinci ani.

Rămâne deschisă însă posibilitatea ca șefa Rassemnblement National să aibă mari probleme de imagine sau să nu mai poată candida. „Oricine susține, indiferent de împrejurări, că adversarul său politic este nebun deschide ușa totalitarismului”, a declarat despre acest caz politologul Jean Yves Camus, care a ținut să precizeze că nu este de acord cu orientarea politică a lui Marine le Pen.

La rândul său, avocatul Regis de Castelnau crede că jocul justiției în acest caz este mult mai perfid, afirmând că astfel de examene psihiatrice sunt folosite pentru depistarea „perverșilor” și a „psihopaților” și că sentințele în astfel de cazuri fac referire inclusiv la „tratament psihiatric obligatoriu”.

“Oricine râde de problemele pe care le au oponenții săi politici, ar trebui să se gândească la faptul că, dacă acceptă astfel de atacuri la adresa libertăților politice, o să vină curând și rândul său", susține Regis de Castelnau.