Din Muntengeru până în Macedonia, o nouă generație de lideri a învățat să spună Occidentului ceea ce vrea el să audă, în timp ce acasă n-au nicio reținere în a călca în picioare democrația
Ultimii ani au fost, aparent, buni pentru statele din Balcani, pentru ambițiile regiunii de a se integra în UE. Croația s-a alăturat Uniunii în 2013, după o candidatură de nouă ani, iar Serbia, Albania, Macedonia și Muntenegru au început negocierile de aderare. Chiar și Kosovo, a cărui independență nu este recunoscută de cinci state UE, a semnat un Acord de Stabilizare și Asociere, primul pas spre aderare.
Statele din regiune au probleme cu corupția, sărăcia, șomajul, controlul mass-media și al sistemului judiciar
În același timp, NATO a invitat Muntenegru, în decembrie, iar o lună mai târziu guvernul sârb a semnat un Plan de Acțiune cu Alianța. Albania și Croația sunt membre din 2009, iar Macedonia trebuie să depășească disputa numelui cu Grecia.
Toate acestea pentru că Vestul încearcă să contracareze influența rusească în zonă și să asigure consolidarea regimurilor democratice și statul de drept acolo. La o analiză mai atentă, lucrurile nu sunt însă atât de clare și schimbările din Balcani nu sunt atât de ușor de realizat, scrie Foreign Policy. O nouă generație de autocrați a preluat conducerea țărilor din zonă, uneori cu complicitatea americanilor și din cauza lipsei de atenție a oficialilor UE.
UE și SUA au închis ochii, de multe ori, în fața cazurilor de corupție care afectează guvernele din regiune și au tolerat ajungerea la putere a unor lideri înconjurați de oligarhi, îmbogățiți din contracte cu statul. Populația săracă depinde aproape în totalitate de patronajul statului, pentru a găsi un loc de muncă, în state cu șomaj ridicat
Autocrați, pentru stabilitate în zonă
Muntenegru, o țară cu 650.000 de locuitori, se află, într-o formă sau alta, sub conducerea premierului Milo Djukanovic și a partidului său de 25 de ani. Djukanovic a transformat țara în fieful său și al familiei sale. În 2007, procurorii italieni l-au acuzat de spălare de bani și de trafic de țigări, în anii 1990, dar el s-a sustras anchetei, bucurându-se de imunitate. Din Croația până în Albania, regiunea e plină de autocrați în haine de lideri democrați. Cea mai șocantă „transformare” este cea a premierului sârb, Aleksandar Vucic - din aliat al unui criminal de război a devenit aliat al Vestului, pentru că a promis să țină țara departe de influența Rusiei, promisiune nerespectată. Macedonia se află într-un impas politic de doi ani, iar în ultimele 5 zile au fost organizate proteste violente de stradă, după ce președintele Gjorge Ivanov a decis amnistierea a 50 de personalități macedonene, implicate într-un scandal de interceptări ilegale. Vor avea loc alegeri anticipate în iunie. Puterea și opoziția se acuză reciproc de corupție, mai ales după un scandal provocat de interceptări ilegale ale convorbirilor a 20.000 de politicieni, jurnaliști, lideri religioși etc.