Anunțul Ministerului de Finanțe a stârnit reacții diferite pe scena politică. Președintele Klaus Iohannis a confirmat informația, arătând că a discutat subiectul cu premierul Ludovic Orban și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: „Este adevărat că ieri (luni – n. r.) am avut o discuție așezată și aplicată cu prim-ministrul Orban și ministrul de Finanțe. Mi-au prezentat câteva date, câteva abordări, în special în legătură cu rectificarea bugetară, dar am discutat și despre salariul minim. Datele sunt clare, cifrele sunt reci, concluziile sunt un pic mai complexe. Situația e cea care este: deficitul va trece, este clar, între timp de 4%“.

Indirect, deficitul bugetar poate influența și accesarea fondurilor europene deoarece nu se mai poate asigura partea de cofinanțare. Pot fi afectate plățile, în condițiile în care, pentru toate programele cu finanțare europeană, statul român trebuie să asigure o contribuție națională. În plus, dacă deficitul bugetar este mai mare de 3%, scade încrederea pentru finanțare, lucru valabil în special pentru țările din Est.

Socol crede că ținta de deficit putea fi atinsă: „cu voință și pricepere“

Fostul ideolog economic al PSD, Cristian Socol, a făcut o demonstrație menită să arate că ținta de deficit putea fi atinsă, dar că liberalii au risipit banii publici ca să dea vina pe „greaua moștenire“: „Deficitul, acum, este 2,8% din PIB. La rectificare, 1,8 miliarde lei merg către PNDL (acum nu mai sunt baroni, nu mai sunt registre duble?!), 3,4 miliarde lei merg către rambursări de TVA (a verificat cineva dosarele de rambursare?!), 0,3 miliarde lei pentru despăgubiri la ANRP si 0,65 miliarde lei fonduri de rezervă – cheltuieli discreționare. Plus 2 miliarde lei avans ptr. înzestrare militară, rachete. La venituri nu se încasează banii din licitația 5G, adică 2,4 miliarde lei. Adunați 1,8 cu 3,4 plus 0,3 plus 0,65 plus 2 plus 2,4 = 10,55 miliarde lei împărțit la PIB de 1.022 mld. lei, pe cât a fost construit bugetul, rezultă un plus de 1% din PIB la deficit. (…) Deficitul bugetar putea fi ținut la 3,2-3,3% din PIB. Putea fi negociată cu Comisia Europeană activarea clauzei de investiții și/sau scoaterea în afara calculului de deficit a cheltuielilor de înzestrare militară suplimentară, de 0,7% din PIB. (…) Cu un efort pe colectare nov. și dec. nu mai era nevoie de prea multă negociere cu CE. Deci, se putea. Cu voință și pricepere. Dar nu e mai usor să dai vina pe reaua moștenire? Deficitul de 4,3% din PIB nu este decât un pretext pentru austeritate”.

Vosganian cere consens politic pe deficit

Deputatul ALDE Varujan Vosganian s-a declarat nemulțumit că ministrul Finanțelor nu s-a consultat și cu partidele politice care au susținut Guvernul înainte de a face anunțul. El a lăsat să se înțeleagă că Ludovic Orban și Cabinetul PNL ar putea pierde susținerea ALDE, din acest motiv:  „Consider că decizia finală privind majorarea deficitul bugetar (mult) peste plafonul de 3% trebuie luată după o consultare prealabilă a formațiunilor politice care au asigurat învestirea actualului Guvern. Faptul că unele acte normative sunt date prin ordonanță sau ordonanță de urgență nu exonerează Guvernul de obligația consultării prealabile. Nu ne putem asuma răspunderea susținerii Guvernului fără o informare corectă și promptă“.

Salariul minim va crește cu 83 de lei net

Salariul minim va crește cu 150 de lei la nivel brut, adică 83 de lei net, a anunțat șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, după Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, la care au participat premierul Ludovic Orban, vicepremierul Raluca Turcan, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, ministrul Muncii, Violeta Alexandru din partea Executivului și reprezentanți ai sindicatelor și ai patronatelor.

„O creştere a salariului minim brut pe ţară cu 7,2% are un impact asupra consumului cu o creştere de 0,3%, iar la nivelul inflaţiei un impact moderat de până în 0,1%. Pe zona de impact bugetar, măsura implică un impact total de 3 miliarde de lei, din care pe partea de venituri 3 miliarde de lei, iar pe partea de cheltuieli 1,8 miliarde de lei“, a declarat Dancă. El a precizat că Guvernul înclină spre eliminarea salariului minim diferențiat pentru cei cu studii superioare, dar îl va menține pe cel din construcţii.

Președintele Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel ALFA“, Bogdan Hossu, a declarat, după Consiliul Naţional Tripartit, că Executivul și-a prezentat viziunea, dar că trebuie să existe o corelație între salariul minim și coşul minim de trai decent.

„În principal, Guvernul face o propunere de construire a unui mecanism care să dea predictibilitate în stabilirea salariului minim şi cunoaşterea pentru mediul de afaceri pe trei variante. Varianta principală rămâne stabilită în funcţie de inflaţie şi de productivitatea muncii. (…) A doua şi a treia variantă sunt corecţii în funcţie de gradul de şomaj existent, o funcţie de depăşire a parametrilor din calcul respectiv şi o corecţie legată de acest lucru“.

Potrivit liderului BNS, Dumitru Costin, Guvernul trebuie să revizuiască politica fiscală pentru salariul minim astfel încât efortul angajatorilor să fie sprijinit de o politică fiscală adecvată. BNS mai cere revizuirea legăturilor directe între salariul minim şi alte elemente din politica salarială şi politica socială, precum şi revizuirea legislaţiei dialogului social pentru a stimula negocierile colective.

Discuțiile vor fi reluate săptămâna viitoare, la o nouă întâlnire a Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, deoarece sindicatele au cerut timp de analiză pentru cele trei scenarii.

Finanțele iau de la Educație și dau la spioni

În urma rectificării bugetare, au fost reduse bugetele Educației, ale Internelor și ale Transporturilor. Bani în plus s-au dus la Muncă, Sănătate, Dezvoltare Regională, Finanțe şi la Mediul de Afaceri, dar și serviciile speciale.

La Ministerul Educaţiei, scăderea este de 2,08 miliarde de lei, reprezentând în principal economii la proiecte cu finanţare externă nerambursabile; pentru Ministerul Afacerilor Interne, reducerea este de 1,19 miliarde de lei; la Ministerul Transporturilor, diminuarea este de 1,08 miliarde de lei; bugetul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost redus cu 1,07 miliarde de lei; la Ministerul Fondurilor Europene scăderea este de 302,3 milioane lei; Secretariatul General al Guvernului are o reducere de 227,5 milioane lei; În cazul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, diminuarea va fi de 110,9 milioane lei.

Au crescut fondurile Ministerului Muncii cu 3,98 miliarde de lei, din care 1,97 miliarde de lei au fost alocați bugetului de pensii. De asemenea, au mai fost alocați 2,9 miliarde de lei pentru Ministerul Sănătăţii, alți 1,76 miliarde de lei Ministerului Dezvoltării Regionale, din care 1,8 miliarde de lei sunt destinați acoperirii facturilor pe PNDL. Ministerul Finanțelor va primi 388,3 milioane lei, în plus. Totodată, se propune suma de 279 milioane lei pentru plata titlurilor emise de ANRP. Ministerul pentru Mediu de Afaceri, va mai primi 299 milioane lei pentru programele pe care le derulează.