Declinul demografic, problema gravă a României. Orașele cele mai căutate de români

Declinul demografic, problema gravă a României. Orașele cele mai căutate de români Sursa foto: Arhiva EvZ

Declinul demografic a cunoscut o creștere accentuată la începutul anilor 1990 și nu se pare că cifra sporului natural se va îmbunătăți pe termen mediu și lung, dimpotrivă. Specialiștii avertizează că până la finalul acestui veac, populația României va număra 8 milioane de persoane, dacă ritmul actual se menține.

Declinul demografic, una din problemele grave ale României

Cu toate acestea, sunt administrații în România care se pot lăuda cu faptul că au corectat declinul demografic. Cu alte cuvinte, au reușit să atragă mai mulți locuitori decât în alte zone geografice. O analiză făcută de institutul Rethink România arată faptul că mai multe orașe din România aproape că au rămas fără locuitori imediat după Revoluția din 89.

Însă, la mai bine de trei decenii distanță autoritățile respective au reușit să atragă un contingent mare de locuitori. La o conferință organizată de institutul amintit, cercetătorul Robert Sanda și sociologii Mihai Rusu și Anatolie Coșciug, cel din urmă este directorul Centrului Român de Studii Comparate asupra Migraței, au dezvăluit care sunt orașele care au corectat declinul demografic.

Declinul demografic, problema constantă a României

Sursa foto: Arhiva EvZ

Românii sunt atrași de orașele centre universitare

În linii mari, subliniază cercetătorii, cetățenii sunt atrași de orașele centre universitare. „Interesant este că până în 2011 România avea o ierarhie urbană destul de uniformă, în care aveam capitala și șapte orașe secundare relativ comparabile ca mărime.

Ne puteți urmări și pe Google News

Fiecare dintre ele aveau câte o universitate, o regională CFR; oarecum, politica era de a le ține relativ egale – vorbim de Cluj, Iași, Timișoara, Craiova, Galați, Brașov și Constanța”, a explicat Robert Santa.

Orașele mari atrag un număr mare de cetățeni și județele vecine. În acest sens Capitala conduce clasamentul, urmată de Cluj, Timișoara și Iași și mai nou, și de Sibiu. ”Sibiul seamănă foarte mult cu ceilalți poli. Nu iese în evidență pentru că este mai mic, dar are multe aspecte similare. De exemplu, are tot o universitate, în care mai mult de jumătate din studenți vin din afara județului.

Aici seamănă cu Cluj, cu Timiș, cu Iași. Doar că, spre exemplu, Timișul atrage 60% din cei din Caraș-Severin, Clujul atrage 70% din cei din Sălaj, iar Sibiul, la rândul său, atrage mult, dar în ponderi mai mici: poate avea 30% din vâlceni, 15% din argeșeni, 10% din brașoveni, 20% din Alba; dar cumulat reușește să atragă un număr mare”, a explicat sociologul.

Cetățeni români

Sursă foto: Arhiva EvZ

Declinul demografic, redus semnificativ în Cișnădie

În plus, mai arată studiul inițiat deReThink Romania, o serie de orașe s-au depopulat masiv după Revoluția din 89. Însă, la mai bine de trei decenii distanță populația comunităților respective a crescut considerabil pe toate palierele. Populație școlară sau construcții de locuințe.

„Cișnădie se depopulase puternic după Revoluție și acum a crescut. Chiar și raportarea dintre recensăminte, construcții de locuințe, populație școlară etc”, a completat Robert Santa.