În urma unei înregistrări în care președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a numit „total idioţi” pe liderii haitieni, s-a iscat un conflict diplomatic cu Port-au-Prince. Afirmațiile lui Macron, care vin în urma demiterii premierul de acum zece zile, au stărnit furie în rândul oamenilor. Port-au-Prince şi-a convocat ambasadorul de la Paris și a transmis un protest către şeful diplomaţiei franceze.
Franța, acuzată de situția din Haiti
Incidentul a pornit de la o înregistrare filmată miercuri, în marja summitului G20 de la Rio, atunci când presa nu a fost prezentă, dar care a ciculat pe rețelele de socializare. În momentele în care Macron părăsea Brazilia pentru a merge în Chile, președintele Franței era strigat „insistent” de câtre un haitian, cel din urmă învinovăținudu-l atât pe el, cât și Franța pentru situația actuală din Haiti.
Macron i-a răspuns „Sincer, haitienii au fost cei care au ucis Haiti, permiţând traficul de droguri”, adăugând că „L-am apărat, dar l-au concediat”. În ultima afirmație, președintele se referă la demiterea a şefului guvernului, Garry Conille, care fusese numit cu cinci luni înainte, de către Consiliul prezidenţial de tranziţie (CPT) haitian și care a avut loc în urmă cu 10 zile.
Acesta finalizează discuția spunând că „Este îngrozitor. Este îngrozitor. Şi nu-l pot înlocui. Sunt total idioţi, nu ar fi trebuit să îl scoată din joc, prim-ministrul era formidabil”.
Port-au-Prince, indignată de afirmațiile lui Macron
Haiti este o țară săracă din Caraibe, iar situația în care se află este una defavorabilă, fiind în mijlocul unui haos umanitar, politic, socio-economic şi de securitate. Reacțiile liderilor nu au întârziat să apară, ministrul de externe Jean-Victor Harvel Jean-Baptiste convocându-l pe Antoine Michon, ambasador francez. Acesta a protestat față de declarațiile lui Macron, considerându-le „inacceptabile”.
Liderii Port-au-Prince au delcarat în că această afirmație este „un gest neprietenos şi nepotrivit care trebuie să fie reparat”, trimițând o scrisoare protest ministrului de externe Jean-Noël Barrot, care a fost înmânată ambasadorului Michon.
Conform diplomaţiei haitiene, diplomatul francez „a recunoscut că acestea au fost remarci nefericite”.
Macron, „Franţa va continua să sprijine poporul haitian şi toate iniţiativele care vizează restabilirea securităţii”
În cadrul unui discurs care privește relaţiile cu America Latină și care a fost susţinut în faţa Congresului chilian de la Valparaiso, Macron declară că „Franţa va continua să sprijine poporul haitian şi toate iniţiativele care vizează restabilirea securităţii şi refacerea unei căi către o situaţie politică stabilă. Poporul haitian merită acest lucru”.
Franța a afirmat că va contribui cu 4 milioane de euro la un fond ONU pentru finanțarea unei misiuni de securitate cu resurse extrem de insuficiente. Planul are la bază restabilirea securităţii în Haiti, și, de asemenea, se dorește finanțarea cursurilor de franceză şi creolă pentru trupele sale.
Cine l-a înlocuit pe Garry Conille
În timp ce Consiliul Puterii de Tranziţie, CPT, încerca să schimbe șefii ministerelor justiţiei, finanţelor, apărării şi sănătăţii, decizia a fost ca Garry Conille să fie demis, iar în locul său să fie ocupat de omul de afaceri și fostul candidat la Senat, Alix Didier Fils-Aimé, care a promis să refacă securitatea şi să organizeze primele alegeri din 2016.
Această lovitură grea pentru Conille, fost funcţionar al ONU, a reprezentat o destabilizare a unei națiuni care are o clasă politică foarte fragmentată, iar aprope jumătate din populația țării se confruntă cu o grevă și nesiguranță alimentară.
În conducerea statului Haiti au existat o mulțime de probleme interne, una dintre ele fiind rămânerea în funcție a celor trei membri ai consiliului prezidenţial de tranziţie care au fost acuzați de corupție.
Trecutul complex dintre Franța și Haiti
Fosta colonie franceză, Haiti, după eliberarea de sclavie și declararea independenței în 1804, a fost nevoită să plătească o „datorie” Franței. Unii activiști susțin că suma încasată a fost de peste 100 de miliarde de dolar, poporul fiind nevoit să plătească despagubiri pentru proprietăţile pierdute, inclusiv sclavi,- pe parcursul a mai mult de un secol. Această datorie este considerată de mulți o acuză de turbulenţele economice şi politice din Haiti, iar activiștii solicită Franţei despăgubiri pentru această datorie, conform News.ro