Curtea Europeană ar putea pronunța astăzi decizia în cazul Arpad Rezvimes, care a reclamat condițiile din penitenciarele românești. Pentru a nu pronunța hotărâri succesive de condamnare a statului român, CEDO ar putea da o singură decizie (pilot) care să recomande rezolvarea problemelor într-un interval de timp, probabil 6 luni

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat luni că marți, 25 aprilie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului va pronunța o hotărâre în procesul deschis împotriva statului român de Daniel Arpad Rezvimes, Marius Mavroian, Laviniu Mosmonea si Iosif Gazs, motivul fiind condițiile precare din închisorile românești.

Ziua „Z”

Este foarte probabil ca – după foarte multe decizii de condamnare a României și pentru că pe rolul Curții mai sunt zeci de dosare asemănătoare – CEDO să pronunțe o hotărâre-pilot împotriva țării noastre. Asta înseamnă că se recunoaște oficial existența unei probleme – în cazul nostru o încălcare a Cartei Drepturilor Omului - și se oferă statului membru UE posibilitatea de remediere a situației într-un anumit interval de timp. În martie, pentru o situație asemănătoare, Ungariei i s-a acordat un termen de grație de 6 luni.

De obicei, în hotărârilepilot sunt oferite și soluții pe care statul condamnat le poate aplica sau nu.

Influența CEDO

Apariția hotărârii-pilot va relansa discuția despre Legea Grațierii, acesta fiind, de fapt, motivul pentru care ministrul Tudorel Toader a cerut două amânări succesive în Parlament pentru a fi discutat proiectul trimis de predecesorul său, Florin Iordache.

Se știe deja că doi oficiali români, altfel adversari ai ideii de grațiere, au vorbit despre această posibilă soluție pentru decongestionarea închisorilor românești.

Prima este fostul ministru Raluca Prună. După o vizită la CEDO, în iulie 2016, ea a declarat: „Nu exclud niciun fel de măsură, pot fi amnistieri, pot fi graţieri, pot fi, de pildă, aşa-numitele recursuri compensatorii în care, dacă se constată că îţi execuţi pedeapsa în condiţii precare, cum a făcut Italia, la 10 zile de executare a pedepsei în condiţii de precaritate primeşti o zi liberă, dar toate aceste lucruri trebuie analizate”.

Mai târziu, la presiunea publică, ministrul a retractat declarația, spunând că în mandatul său nu va exista un proiect de lege a grațierii. O posibilă explicație a declarației din iunie este că președintele CEDO este Guido Raimondi, italian, promotor al soluției Italiei în probleme similare: grațierea.

Prună nu a fost singurul oficial român care a vor bit de grațiere după o discuție cu Raimondi. Chiar și președintele Klaus Iohannis a vorbit despre o asemenea soluție după o întrevedere cu președintele CEDO: „Gra țierea poate eventual să fie o parte mică din pachetul de soluții, dar nu este soluția. Asta trebuie să înțeleagă toți cei care se agită cu grațierea. La noi acasă, problema s-a pus total greșit. Eu nu exclud grațierea, dar nu poate fi făcută pentru politicieni. Este o aberație. Grațierea face sens în acest pachet dacă se grațiază cei care sunt în închisori, nu cei care stau în Parlament și așteaptă grațierea”.

Declarația este făcută în ianuarie, după ce președintele participase la mitingurile de protest din Piața Victoriei, de la începutul acestui an.

Ce înseamnă o hotărâre-pilot

Procedura hotărârii-pilot a fost concepută ca o metodă prin care să se permită identificarea problemelor structurale subiacente cererilor repetitive îndreptate împotriva multor state și prin care să se impună statelor respective soluționarea problemelor în litigiu. În cazul în care numeroase cereri întemeiate pe aceeași problematică sunt introduse în fața Curții, aceasta poate decide să soluționeze una sau mai multe dintre ele cu prioritate în procedura hotărârii-pilot. În cadrul acestei proceduri, Curtea nu are doar funcția de a se pronunța dacă a existat sau nu o încălcare a Convenției într-o cerere sau alta, ci și de a identifica problema sistemică și de a oferi guvernului vizat indicații clare privind măsurile de reparație pe care acesta trebuie să le ia pentru remedierea problemei. Statului vizat îi revine rolul de a alege, sub supravegherea Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei, modalitatea în care își va îndeplini obligațiile în conformitate cu articolul 46 (efectul obligatoriu și executarea hotărârilor).

80 de milioane de euro

In ultimul an, de când se discută despre o posibilă decizie-pilot pronunțată împotriva României, s-a vorbit de o posibilă sancțiune de 80 de milioane de euro anual, plătiți către deținuți. E vorba de o estimare pentru numărul de deținuți români, pornită de la suma stabilită de statul italian pentru pușcăriașii săi: 8 euro pe zi, compensație pentru condițiile de detenție.