Cinci judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție decid definitiv, luni, dacă anulează condamnarea la doi ani de închisoare cu suspendare primită anul trecut, în aprilie, de liderul PSD, Liviu Dragnea. Avocații președintelui Camerei Deputaților au cerut anularea condamnării și rejudecarea apelului.

Dacă s-ar accepta solicitarea, s-ar reveni la situația în care Liviu Dragnea ar fi condamnat în prima instanță, deci prezumat nevinovat.

Șeful Camerei Deputațilot a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în aprilie 2016 pentru fraudarea referendumului din 2012, condamnatul solicitând ulterior  anularea pedepsei arătând că motivarea deciziei definitive nu a fost semnată de aceiaşi judecători care au pronunţat-o. Cei doi magistraţi, printre care şi fosta şefă a Curţii Supreme, Livia Stanciu, nu mai erau în posturi la momentul apariţiei motivării.  Motivarea condamnării, un document de peste 300 de pagini, a apărut în februarie 2017.

Pe 2 februarie, Liviu Dragnea anunţa că a început o acţiune de redeschidere a procesului Referendumul, prin depunerea în instanţă a unei contestaţii la executare.

"Avocaţii spun, studiind Codul penal şi de procedură penală, care nu este deloc ambiguu, că practic eu nu am hotărârea de condamnare. Hotărârea de condamnare a unui cetăţean român trebuie să conţină trei elemente - partea introductivă, dispozitivul (acel anunţ) şi expunerea care cuprinde de fapt toată motivarea. Eu, după aproape 10 luni de zile, nu am această motivare - asta înseamnă că hotărârea nu este completă. De asemenea, nici nu mai pot avea niciodată, pentru că legislaţia este foarte clară, motivarea este obligaţie legală (...) şi trebuie dată la toate hotărârile în 30 de zile. Au trecut aproape 10 luni. Trebuie semnată şi asumată şi compusă de către toţi membrii completului. Doamna fostă preşedintă a Curţii Supreme, Livia Stanciu, la două luni după ce a fost adoptată această sentinţă, s-a pensionat şi a mers la Curtea Constituţională. Exista o prevedere legală, care e şi acum în vigoare, care spunea că orice judecător care iese din sistem are obligaţia să-şi încheie toate motivările. Nu s-a întâmplat la această oră, nu mai poate semna această motivare", declara atunci preşedintele PSD.

Peste numai câteva zile de la această declaraţie, pe 8 februarie, ÎCCJ publica motivarea în dosarul "Referendumul".

În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul"

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace  interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid.

 

Pe de altă parte, Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat, duminică seara, că nu este exclusă înfiinţarea unei comisii parlamentare care să ancheteze ce s-a întâmplat la referendumul din 2012.

Întrebat la Antena 3, în condiţiile înfiinţării comisiei de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, dacă nu ar fi necesară şi o comisie care să verifice ce s-a întâmplat la referendumul din 2012, Dragnea a răspuns: "Nu este exclus".

"Dacă se va înfiinţa o comisie şi pentru referendum, nu ştiu, poate că da, poate că nu, acolo fiind şi mai aproape evenimentele s-ar putea să dorească mai mulţi să vorbească sau să fie chemaţi. Am primit şi eu, am primit şi noi de la cetăţeni acelaşi lucru: dar de ce nu şi pentru referendum? Bun, eu nu exclud această variantă", a spus Dragnea.

El a precizat că miercuri se va înfiinţa comisia de anchetă privind alegerile din 2009 şi tot miercuri această comisie va începe să funcţioneze. Dragnea a afirmat că persoanelor care vor fi chemate la audieri la această comisie le va fi greu să refuze invitaţia.

"Cred că o să fie greu să refuze, nu imposibil. Am văzut declaraţia procurorului general al României care are declaraţii din ce în ce mai arogante şi sfidătoare. Eu nu cred că cineva are dreptul să refuze să se prezinte la o comisie parlamentară, vorbim de Parlamentul României, într-un stat democratic. Dacă cineva, de exemplu, este chemat ca martor într-un dosar şi nu vrea să spună adevărul, poate fi încadrat la favorizarea făptuitorilor. Nu e comisie penală, dar această comisie poate să sesizeze organele de anchetă. Nu vreau să avem o atitudine războinică pentru că nu e făcută o comisie împotriva cuiva, nici măcar împotriva lui Traian Băsescu , este o comisie care va încerca să pună cap la cap nişte informaţii, nişte declaraţii, nişte documente, să încercăm să ajungem la un adevăr", a spus Dragnea.