După 6 luni de aşteptare, magistraţii Curţii Constituţionale a României au decis marţi că taxarea celebrelor pensii speciale cu până la 85% este neconstituţională.
Conform surselor Digi 24, judecătorii CCR au decis că inclusiv impozitarea pensiilor militarilor și ale magistraților este neconstituțională. Decizia a fost una foarte aşteptată în societatea românească şi vine după mai multe luni în care judecătorii constituționali au tot amânat soluția.
Pentru cei care sunt mai puţin familiriazaţi cu subiectul, amintim că parlamentarii au decis în luna iunie ca toate aceste pensii speciale să fie impozitate cu până la 85%. Astfel, pensiile speciale, inclusiv pensiile militarilor și ale magistraților, ar fi urmat să fie impozitate cu 85% dacă pensia era mai mare de 7.000 de lei.
Totodată, impozitarea de 10% era prevăzută în proiectul de lege pentru pensiile cuprinse între 2.000 și 7.000 de lei. În acel context, Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituţională a României proiectul de lege. Ulterior, legea a fost atacată la Curte și de magistraţii Înaltei Curţi de Casație și Justiție a României (ÎCCJ).
Când a început povestea cu pensiile speciale
La data de 17 iunie 2020, Camera Deputaţilor a votat modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, care avea ca obiect de reglementare instituirea unei taxe pe veniturile şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă. Un amendament indica faptul că pensiile cu valoare de până la şi inclusiv 2.000 de lei nu se impozitează. Pentru cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 impozitarea însemna 10%, iar pentru pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei, impozitarea ajungea la 85%.
La o zi distanţă, amendamentul votat de Camera Deputaţilor a fost atacat la Curtea Constituţională a României de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, dar şi de Avocatul Poporului, Renate Weber. La data de 18 iunie 2020 Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis să sesizeze CCR cu privire la legea care stabileşte un nou sistem de impozitare a pensiilor de serviciu.
Magistraţii instanţei supreme susţineau că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal era neconstituţională deoarece încălca dispoziţiile mai multor articole din Constituţie. În acelaşi context, ÎCCJ a arătat în hotărârea de sesizare a CCR că unul dintre cele 5 principii ale fiscalităţii reglementate de Codul fiscal vizează „justeţea impunerii sau echitatea fiscală”.
Aceasta „asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia”. De asemenea, în sesizarea care a stârnit numeroase discuţii în rândul societăţii româneşti s-a mai arătat: „Aşezarea justă şi echitabilă a sarcinii fiscale constituie una dintre componentele statului de drept, aşa cum este definit statul român prin art. 1 alin. (3) din Constituţie.
(...) În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut în mod constant că statul are o marjă largă de apreciere în stabilirea politicii fiscale şi revine legiuitorului competenţa exclusivă de a stabili cuantumul impozitelor şi de a acorda exceptări sau scutiri de la aceste obligaţii în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi anumite perioade de timp, sub rezerva respectării dispoziţiilor art. 56 din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale.”
Argumentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Instanţa supremă a subliniat că legea ce formează obiectul sesizării instituia taxa pe veniturile din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă stabilite în baza unor legi speciale. Astfel, legiuitorul instituia „un nou regim de impunere fiscală aplicabil numai în privinţa anumitor venituri şi anume pentru veniturile obţinute din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în baza unor legi/statute speciale”.
„Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu acesta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale”, arătau magistraţii ICCJ.
În opinia judecătorilor ÎCCJ, noua „taxă” era discriminatorie şi reprezenta un impozit pe venit „deghizat”, care se calcula practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit. În cele din urmă, asta ar fi dus, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%.
„În aceste condiţii, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare şi este de natură a afecta însăşi substanţa dreptului. Opţiunea promovată prin legea în discuţie reprezintă un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie”, se afirmă în sesizarea instanţei supreme.
Conform ÎCCJ, impunerea taxei viza o categorie restrânsă
Totodată, ÎCCJ a mai prezentat şi alte argumente, printre care cel legat de raportarea la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate. Magistraţii considerau că impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili care obţine venituri din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă în condiţiile legilor speciale.
Încălcarea principiului clarităţii, previzibilităţii şi predictibilităţii legii, a principiului independenţei judecătorilor, precum şi încălcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, au mai fost alte aspecte subliniate de ÎCCJ. S-a făcut trimitere şi la faptul că legea sesizată a fost supusă întâi dezbaterii şi adoptării Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional, ceea ce ar fi contravenit normelor constituţionale care stabileau o altă procedură în privinţa reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor şi al procurorilor.
sursa: digi24.ro