Preşedintele Coaliţiei Românilor din Statele Unite dă câteva explicaţii pe înţelesul tuturor după publicarea Motivării Curţii Constituţionale, şi spune printre altele că „Decizia CCR stabileşte faptul că procurorii, fiind sub autoritatea Ministerului Jusţiei, nu sunt parte a puterii judecătoresti, pentru că nu ei, ci judecătorii înfăptuiesc justiţia”.

Chris Terhes, în analiza pe scurt, consideră că  Decizia CCR de astăzi  "readuce procurorii acolo unde le e locul, adica sub autoritatea Ministrului Justitiei, asa cum spune Constitutia, si nu sub autoritarea Presedintelui, asa cum i-a dus Basescu". De asemenea, Decizia CCR consacra si explica “independenta procurorilor pe solutii”, asa cum e in legile justitiei si recunoscut pe plan european. Din moment ce nu doar dispozitivul, ci si considerentele acestei Decizii sunt “general obligatorii”, independenta procurorului fata de ORICE imixtiune, chiar a ministrului justitiei, e consacrata acum la nivel de jurisprudenta a CCR, deci e mai tare ca legea", a scris acesta pe contul personal de socializare.

Prin umare, din acest moment nu se va putea da nici o lege care sa stirbeasca cumva aceasta independenta a procurorilor pe solutii, deoarece va fi neconstitutionala.

In acelasi timp, Decizia clarifica o serie de aspecte care au creat enorm de multa confuzie in acesti ani:

1. Relatia procurorilor cu judecatorii

Procurorii, organizati in parchete, nu sunt parte a PUTERII JUDECATORESTI, care e compusa numai din judecatori, ci sunt parte a AUTORITATI JUDECATORESTI, unde intra, alaturi de puterea judecatoreasca, si CSM-ul si Ministerul Public.

Asadar, procurorii nu infaptuiesc justitia, care e facuta doar de judecatori, ci participa la realizarea ei, asa cum o fac si avocatii.

2. Relatia procurorilor cu ministrul justitiei

Citand un raport al Comisiei de la Venetia pe modificarea la Constitutia Romaniei facuta in 2002, CCR a spus in decizie:

"Comisia de la Veneţia a apreciat că aplicarea a unei politici nu presupune în nici un caz existenţa unor ordine precise date personal procurorilor într-un anumit dosar.

Fiecare dintre aceştia îşi menţine libertatea deciziei, dar în cadrul circularelor ministeriale care determină principalele orientări ale politicii judiciare a statelor.

Un stat nu poate avea multiple politici penale care să fie la discreţia opiniilor sau convingerilor procurorilor, ci doar o singură politică penală.

Cu toate acestea, în aprecierea modului în care aceasta trebuie să se aplice cazurilor individuale, fiecare procuror trebuie să fie independent." (par. 92)

Politica penala a statului este facuta de Guvern, iar Ministrul Justitiei are datoria de a se asigura ca procurorii pun in aplicare aceasta politica penala a statului.

Adica nu se poate apuca fiecare procuror sa paradeasca, sa decapereze, sa rastoarne guverne, sa schimbe majoritati parlamentare cum faceau pana acum cei de la DNA.

In concluzie: Decizia CCR consacra, clarifica, reintareste la nivel de jurisprudenta constitutionala independenta procurorilor pe solutii si faptul ca nimeni din afara Ministerului Public nu poate interveni peste solutiile lor, asa cum a urlat si manipulat propaganda.

In acelasi timp, Decizia CCR stabileste faptul ca procurorii, fiind sub autoritatea Ministerului Justiei, nu sunt parte a puterii judecatoresti, pentru ca nu ei ci judecatorii infaptuiesc justitia", conchide preşedintele Coaliţiei Românilor din SUA.