Cutremurător.Cinci decenii de violență, sex și umilință, în cadrul corului Catedralei Catolice din Regensburg

Aproximativ 500 de cazuri de abuzuri fizice și 67 de cazuri de violuri au avut loc pe parcursul a cinci decenii în cadrul școlii internat din cadrul celebrului cor catolic al Catedralei din Regensburg(Regensburger Domspatzen), sub tăcerea înalților prelați, de către profesori și dirijori ai celebrului cor.

Cel care a investigat aceaste practici ținute sub tăcere de către capii Bisericii Catolice din Germania este avocatul Ulrich Weber care a prezentat, luni, un raport detaliat de peste 450 pagini,  unde a analizat practicile abuzive din școala catolică de la Regensburg, pe parcursul a 50 de ani(1945-1992), potrivit RT.com.

El a identificat circa 549 de victime care au fost supuse atât abuzului fizic cât și sexual. Publicația Die Zeit consideră că în realitate numărul celor abuzați ar fi undeva la 700 de persoane.

  Victimele au descris experiența lor de  la școală și  de la celebrul cor catolic din Regensburg ”ca o închisoare, iad și un lagăr de concentrare” și au  numit acei ani ” cei mai răi din viața lor, caracterizându-i prin frică, violență și lipsă de speranță”.

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Cele mai multe cazuri de abuz au avut loc în instituția preșcolară, raportează Die Welt, citând raportul lui Weber.

Cercetătorul a spus că elevii au fost în cea mai mare parte abuzați de profesorii lor și de șefii corului, adăugând că numărul total al celor implicați în diferite forme de abuz, a fost de 49. Nouă persoane din acei făptași au fost implicați în abuz sexual potrivit lui Weber alături de câțiva directori ai școliii internat și ai corului. Elevii au fost abuzați nu numai din punct de vedere fizic, ci și din punct de vedere psihologic, a adăugat Weber, în contextul în care  standardele educaționale și disciplinare din cadrul instituției erau ”extrem de ridicate”.Persoanele abuzive nu numai că au acționat din ”propensitatea personală” față de violență, dar au fost și ele conduse de vanitatea și urmărirea succesului, a spus cercetătorul. În majoritatea cazurilor, violența împotriva elevilor a fost rezultatul interpretării arbitrare a regulilor interne ale școlii.

El a mai spus că ”aproape toți oficialii” din școală au fost cel puțin ”parțial conștienți de abuz”, dar au preferat să ”închidă ochii” la această problemă. Soarta victimelor a fost ignorată pentru a proteja reputația școlii, a spus Weber, adăugând că în mai multe cazuri crimele abuzatorilor au fost acoperite. ”Abandonarea datoriei” de către părinții victimelor și ”neglijența” bisericii și a autorităților de supraveghere de stat au contribuit, de asemenea, la situația în care abuzatorii au scăpat de crimele lor timp de decenii, în timp ce școala a dezvoltat o ”cultură a tăcerii”.

De asemenea, Weber la acuzat pe Georg Ratzinger, fratele cel  mai mare al fostului Papă Benedict al XVI-lea, că a jucat un rol în acoperirea abuzurilor de ani de zile, în calitate de șef al corului între 1964 și 1994, când au avut loc cele mai multe cazuri de abuz. În același timp, Weber a spus că fratele fostului Pape ”nu știa nimic” despre violența sexuală din această unitate. De asemenea, cazurile acestea abominabile nu pot face obiectul Justiției germane întrucât beneficiază de prescripție. Potrivit legii germane, cea mai lungă perioadă de prescripție este de 30 de ani și se aplică infracțiunilor pentru care infractorul poate fi condamnat la închisoare pe viață. În cazurile în care un infractor poate fi închis pentru mai mult de 10 ani, perioada de prescripție este de 20 de ani.