De profesie, denunţător. Alexandru Horpos, eliberat din arest în dosarul filierei de evazionişti din Neamţ. Cum au făcut bani grei oamenii de casă ai fostului primar "Pinalti"

De profesie, denunţător. Alexandru Horpos, eliberat din arest în dosarul filierei de evazionişti din Neamţ. Cum au făcut bani grei oamenii de casă ai fostului primar "Pinalti"

Alexandru Horpos, denunţătorul rudelor lui Traian Băsescu, Dan Misăilă protejatul Gheorghe Ştefan, zis „Pinalti” şi alţi 7 inculpaţi pentru o evaziune fiscală de 16 milioane de euro au fost eliberaţi sub control judiciar. După o lună de arest preventiv majoritatea inculpaţilor – printre care şi Alexandru Horpos – au colaborat cu anchetatorii şi au făcut denunţuri, se arată în motivarea deciziei Curţii de Apel Bacău din data de 13 mai.

Baronul de Neamţ al asfaltului Alexandru Horpos, asociat al firmei Straco – cel care i-a denunţat pe nepotul şi pe ginerele fostului preşedinte – şi abonatul la contracte pe bani publici cu firma Grup Est Security (GES), Dan Misăilă, erau în arest preventiv din data de 15 aprilie într-un complex dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani înstrumentat de procurorii DIICOT.

Procurorii reţin că în perioada 2012-2015, afaceriştii George şi Vasile Trifan au iniţiat un grup infracţional organizat – în care au fost cooptaţi Alexandru Horpoş, Dan Misăilă şi  ulterior şi alţi suspecţi – specializat în construcţia unor scheme infracţionale complexe, prin care să se obţină atât beneficii materiale importante, ca urmare a săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, cât şi spălarea banilor rezultaţi din săvârşirea acestei infracţiuni.

„Prejudiciul estimat cauzat bugetului de stat de către membrii grupului infracţional este de aproximativ 16.000.000 euro”, se arată într-un comunicat al DIICOT.

Ne puteți urmări și pe Google News

“Se menţionează că presupusele fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani au fost comise în strânsă legătură cu mai multe infracţiuni de corupţie denunţate de inculpatul H.A. (n.r. – Horpos Alexandru) la Direcţia Naţională Anticorupţie, denunţurile fiind valorificate sau în curs de valorificare. (…) Având în vedere atitudinea procesuală a inculpatului, care a contribuit la aflarea adevărului nu s-a impus luarea faţă de acesta a unei măsuri preventive”, se arată în motivarea deciziei.

Cine sunt protagoniştii

Omul de afaceri Alexandru Horpos este un apropiat al lui Gheorghe Ştefan, fost primar al minicipiului Piatra Neamţ. Asociat în firma Straco, Horpos a pus mâna pe bănoase contracte de execuţie a tronsoanelor de autostradă Deva-Orăştie şi Orăştie-Sibiu. Horpos este implicat într-un dosar penal alături de fostul primar al Sectorului 1 din Capitală, Andrei Chiliman, căruia i-a remis „comisioane” de circa 38 de milioane de lei în schimbul obţinerii unor contracte cu Primăria.

Dan Misăilă este la rândul său un prieten al fostului primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan, dar a fost apropiat şi de Culiţă Tărâţă, în prezent decedat. Firma sa de securitate GES a obţinut importante contracte de pază şi monitorizare precum cel cu Administraţia de Îmbunătăţiri Funciare (2012 – 1,3 milioane de lei), cu Hidroelectrica (2010-2014, 19 milioane de lei), cu Transelectrica (3,3 milioane de lei), Loteria Română (2015 şi 2016 – 6 milioane de lei) şi cu ROMATSA (în parteneriat cu Scorseze, 400.000 de euro).

Reţeaua de evaziune

În motivarea Curţii de Apel Bacău din data de 13 mai, obţinută de EVZ, este descrisă pe larg de magistraţi modalitatea prin care cei Horpos şi Misăilă au făcut bani grei fără să plătească taxe la stat. Numitorul comun în ceea ce priveşte activitatea lui Alexandru Horpos şi cea a lui Dan Misăilă este reprezentat de fraţii George şi Vasile Trifan.

În ceea ce îl priveşte pe omul de afaceri Alexandru Horpos, procurorii reţin următoarele:

“S.C. „S..” SRL  (n.r. - Straco) este una dintre cele mai importante societăţi comerciale care şi-au desfăşurat activitatea în domeniul construcţiilor de drumuri şi autostrăzi, avându-i ca administratori pe inculpatul H.A. (n.r. – Horpos Alexandru) şi pe H.T. (n.r. – Horpos Traian).

În perioada 2013-2014, SC „S.” SRL a declarat achiziţii fictive de la SC „M.” SRL în valoare totală de 40.398.193 lei. Contravaloarea acestor facturi a fost virată în contul SC „M.” SRL, controlată de către inculpatul T. G. (n.r. – Trifan George) şi redirecţionată apoi în conturile societăţilor controlate în mod direct ori indirect de către inculpaţii T. V. (n.r. – Trifan Vasile) şi T. G. (n.r. – Trifan George), de unde au fost ridicate cash şi restituite beneficiarului SC „S.” SRL.

Totodată, în aceeaşi perioadă, a folosit ca intermediar şi o a doua societate comercială – S.C. „M..” SRL. Astfel, S.C. „S.” SRL a declarat achiziţii de la S.C. „M.” SRL, iar la rândul său S.C. „M.” SRL a declarat achiziţii de la S.C. „G.” SRL şi S.C. „T.” SRL, controlate de către inculpatul T.V.

În cazul inculpatului H A (n.r. - Horpos Alexandru), sumele imense trimise către SC „M.M.” SRL şi SC „M.D.” SRL, controlate de către o persoană apropiată inculpaţilor T. V.şi T. G.şi care au raportat achiziţii fictive de la firmele controlate de aceştia arată în mod cert faptul că în cauză, toate achiziţiile de la cele două societăţi comerciale arătate au avut un caracter fictiv, urmărindu-se ca din sumele de bani încasate de către SC „S.G.” SRL, către bugetul de stat să se ducă o sumă infimă, cu titlu de taxe şi impozite”.

"Reţeta" lui Dan Misăilă

Omul de afaceri Dan Misăilă şi firma sa, Grup Est Security, au fost daţi pe mâna DIICOT de un denunţător. În denunţ, acesta a scris cu lux de amănunte cum a ajuns Misăilă să se aboneze la contracte cu statul prin firma GES, dar să plătească mai nimic la buget.

“Fiind audiat, martorul a precizat că încă din cursul anului 2010, inculpatul M.G.D, (n.r. – Misăilă Gheorghe Dan) în calitate de persoană care controlează efectiv toată activitatea SC „G.” SRL  (n.r. – Group Est Security) practică preţuri sub nivelul la care activitatea de pază şi protecţie este profitabilă. În concret, inculpatul oferă la licitaţii preţuri ce nu i-ar permite nici măcar acoperirea costurilor, în ipoteza în care ar plăti corect toate cheltuielile, taxele şi impozitele datorate bugetului de stat, însă el îşi permite să practice acel preţ, deoarece a dezvoltat o schemă ulterioară, prin care serviciile respective nu sunt prestate direct şi efectiv de către SC „G.” SRL, ci de către o firmă subcontractantă, ce aparent nu-i aparţine, însă pe care o controlează prin interpuşi”.

Martorul a declarat că, după încheierea contractului la un preţ mai mic decât cel profitabil, GES subcontractează serviciile respective către alte societăţi controlate Dan Misăilă.

“Acele societăţi încheie contractele cu G. la un preţ mult inferior celui oferit iniţial de către G., un preţ ce permite practic societăţii subcontractante doar plata cheltuielilor urgente şi necesare, printre care cele mai importante sunt cele cu plata salariilor efective nete ale angajaţilor agenţi de pază. Practic, suma subcontractată de societatea folosită nu-i permite acesteia decât plata acelor sume şi în nici un caz plata taxelor şi impozitelor, în special a celor reprezentând contribuţii pentru angajaţi. Pe acei subcontractanţi nici nu-i interesează plata taxelor şi impozitelor, întrucât acele societăţi sunt folosite pentru o perioadă limitată de timp şi ulterior sacrificate iar locul lor e luat de alte societăţi de acest gen. Relevantă în acest sens este împrejurarea că de multe ori, angajaţii care oficial sunt cu contract de muncă la firma subcontractantă sunt plătiţi efectiv din conturile G. şi poartă uniformele de la G., deşi ei sunt angajaţi în mod oficial pe societatea subcontractantă”.

Administratorii, fără venituri sau bunuri

După intrarea în insolvenţă a firmelor controlate de Dan Misăilă, unicul creditor al acestora a rămas Administraţia Finanţelor Publice Neamţ.

“Chiar dacă administratorul statutar al societăţii a fost obligat să răspundă patrimonial pentru acest debit în primă instanţă, acest lucru nu va conduce la recuperarea prejudiciului, întrucât aceşti administratori, (ca şi în cazul SC „M.” SRL) sunt aleşi dintre persoane care nu au venituri ori bunuri urmăribile şi care acceptă eventualitatea ca pentru actele materiale comise şi pentru care au fost remuneraţi de către inculpatul M.G.D să răspundă patrimonial.

Această activitate infracţională a fost de altfel identificată şi în cazul altor societăţi comerciale care au obţinut contracte de pază şi protecţie în care beneficiari au fost instituţii de stat or servicii descentralizate finanţate de la bugetul de stat.

Prin natura lor, acest tip de contracte presupuneau obţinerea unor profituri mari, ceea ce ar fi presupus plata către bugetul de stat a unor sume mari, cu titlu de taxe şi impozite. Pentru a nu achita aceste sume, administratorii or persoanele care controlau societăţile comerciale respective au decis să folosească sistemele de achiziţii fictive, fapt ce avea ca urmare diminuarea considerabilă a bazei impozabile”.

La un moment dat, Dan Misăilă făcea atât de mulţi bani cu firma GES, încât trebui să îi justifice cumva, aşa că a apelat la George Trifan.

“În ceea ce priveşte relaţia dintre inculpaţii M.G.D  (Misăilă Gheorghe Dan) şi T. G.(Trifan George) inculpatul a arătat că SC „G.” SRL are venituri lunare mari, de aproximativ 1.000.000 de euro şi pentru a nu plăti taxe şi impozite inculpatul M D l-a luat lângă dânsul pe T. G., care să-i găsească modalităţi ilicite de deducere a bazei impozabil, prin supraevaluarea anumitor achiziţii sau găseşte societăţi comerciale, prin care să se factureze fictiv anumite bunuri ori servicii. Una din aceste modalităţi a fost aceea că inculpatul T. G. l-a contactat, spunându-i că inculpatul M trebuie să facă un complex de locuinţe, precizând faptul că în realitate nu trebuia să facă nimic, ci doar să se factureze din partea unei societăţi contravaloarea acelor lucrări”.

În data de 5 aprilie anchetatorii au descins în Capitală şi în 16 judeţe pentru destructurarea acestei reţele de evazionişti. Iniţial, Tribunalul Bacău a respins propunerea de arestare în cazul lui Alexandru Horpos şi al lui Dan Misăilă, însă în data de 15 aprilie Curtea de Apel Bacău a decis să îi aresteze preventiv. La nici o lună de la acestă decizie, tribunalul hotărăşte lăsarea lor în libertate sub control judiciar, iar aceeaşi Curte de Apel confirmă decizia.