România are 45 de ani de experiență în securitate la bordul aeronavelor. Instructorii SRI din țara noastră îi instruiesc, acum, pe ofițerii de securitate din Europa. În contextul atentatelor de la Bruxelles, „Evenimentul zilei” vă dezvăluie care sunt secretele unei operațiuni reușite și cât de importantă este misiunea „pasagerilor” sub acoperire

Zborurile pe cerul României nu au fost, mereu, lipsite de griji și de incidente. Nici cele ale TAROM peste hotare. Însă, prea puțini dintre români știu că de siguranța acestor zboruri se ocupă, de 45 de ani încoace, o echipă de elită a Serviciului Român de Informații (SRI). Denumiți, pe vremuri, „Șoimii”, ofițerii de securitate la bordul aeronavelor pot avea un rol crucial în cazul unui atac terorist. Identiatea lor o știe doar pilotul, iar pasagerii habar nu au, de multe ori, că siguranța lor este în mâinile unui vecin de scaun, necunoscut, aparent un banal călător cu avionul.

„Air Marshals” de România

Pe mulți i-am auzit spunând că, la mii de metri altitudine, unui terorist nu prea mai ai ce-i face. Răsfoind, însă, un program implementat, recent, de SRI – Armlet – am constatat că nu este chiar așa. Proiectul finanțat din fonduri europene are ca scop instruirea ofițerilor de securitate la bordul avioanelor sau „Air Marshals” așa cum sunt cunoscuți publicului larg cu denumirea în engleză. Așa am aflat că România are unul dintre puținele centre de instruire din Europa. Pe Bătrânul Continent mai sunt două, în Germania și Polonia. La Centrul de instruire a personalului de securitate la bordul aeronavelor de la Grădiștea (Giurgiu) sunt școliți ofițerii de securitate aviatică în timpul zborului, singurii care au voie să poarte arme la bordul aeronavelor. Și, în contextul recentelor atacuri teroriste, instructorii români și străini de la Grădiștea nu duc lipsă de „clienți” din multe țări ale Uniunii Europene (UE) și nu numai. În marea lor majoritate, „profesorii” sunt de la SRI – Brigada Antiteroristă. Au la dispoziție un simulator în mărime naturală, o machetă de avion, practic, iar echipamentele sunt de ultimă generație. Fac simulări cu echipament real, iar pregătirea include procedee tactice. Până la proba practică, sunt testate îndemânarea și calitățile cursanților.

FOTO: Luptătorii antitero sunt, aparent, niște simpli pasageri

Mecanismul antiterorism

La „școala de securitate aviatică” de la Grădiștea se învață nu numai cum să te lupți cu un potențial atacator în avion. Un lucru esențial, care putea preveni, este mecanismul pus în mișcare, înainte ca „Air Marshal” să se urce în avion. Luptătorul antiterorist nu ajunge în aeronavă la întâmplare. El are informații despre un potențial risc de securitate la bordul aeronavei. Până acolo, însă, SRI dezvoltă un ansamblu de măsuri informative care indică ținta sau țintele care urmează să fie supravegheate. Dacă sunt informații certe despre un terorist, este posibil ca el să nu mai ajungă la avion. Dar dacă o rudă, un apropiat al celor implicați în atentate teroriste sau un personaj cu un minim risc pentru pasageri circulă cu avionul prin România, cu siguranță acel om va fi supravegheat.

Cititorii de fețe

Mecanismul de securitate care funcționează la noi pentru prevenirea unor atacuri teroriste sau pentru prinderea sau supravegherea unor traficanți, de exemplu, începe de jos, din aeroport. Sunt oameni care „citesc” orice posibil suspect. Aproape neobservați printre cei care calcă pragul unui aeroport, sunt specialiști în descifrarea gesturilor, sau comportamentelor dubioase, fini psihologi atenți la orice detaliu. La cea mai mică suspiciune, sunt alertați cei care îl verifică pe individ, fie și prin aparența unui banal control la bagaje.

Planurile unor atentate, găsite în Afganistan

Dacă nu s-a auzit, în ultimii 26 de ani, despre vreo deturnare a unui avion românesc sau a unui tentative de atac terorist este și pentru că se face o „cercetare ostilă”, așa cum o numesc ofițerii SRI. Este vorba despre culegere de date, de informații despre potențialele ținte de pe teritoriul țării noastre, foarte importante pentru a preîntîmpina un eveniment cu consecințe tragice. În Afganistan, de exemplu, au fost găsite planuri minuțioase pentru atacuri teroriste pe teritoriul unor state din Europa. De aceea, în cadrul pregătirilor se fac analize a informațiilor existente. Este o muncă în echipă.

Forțele de intervenție antiteroristă din România sunt: Brigada Antitero a SRI, Batalionul Special de Intervenţie antiteroristă din cadrul Jandarmeriei, dar şi Forţele pentru Operaţii Speciale ale Armatei.

Glonțul, ultima soluție

Ofițerii de securitate la bordul avioanelor fac antrenamente și pregătiri fizice în condiții extreme, de stres și cu simularea unor situații reale. Au pregătire medicală în situații de urgență. Fac trageri care pot depăși 350 de gloanțe pe zi. Asta pentru că, într-o situație reală, într-un avion pot avea o singură șansă să tragă într-un potențial terorist, iar precizia este capitală. De altfel, în aeronave „Șerifii aerului” au, acum, la dispoziție arme modificate special pentru misiuni. Și muniția este una specială pentru a diminua riscul fisurării avioanelor, muniție care este, însă, letală pentru cel vizat. Oricum, glonțul este ultima soluție în cazul unui astfel de incident, pentru că pregătirea fizică și alte măsuri pot opri un eventual atacator.

Linia telefonică antitero. La ce trebuie să fi e atenți românii

Începând din data de 20 martie 2004, în România funcționează o line telefonică specială gratuită – TELVERDE, la care pot fi sesizate situaţii suspecte a genera acţiuni teroriste. Linia telefonică funcționează 24 de ore din 24 la Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă din cadrul SRI. La numărul 0800.800.100 pot fi sesizate: persoane care se interesează sau care confecţionează, deţin, transportă ori manipulează ilegal, armament, muniţii, substanţe care ar putea fi folosite în scopuri teroriste; prezenţa repetată sau prelungită a unor persoane în zona unor obiective precum misiuni diplomatice străine, sedii ale unor instituţii internaţionale etc.; staţionarea îndelungată a unor autoturisme în apropierea unor zone precum misiuni diplomatice sau alte locaţii în care prezenţa populaţiei este numeroasă; interesul unora de a studia insistent locuri aglomerate (gări feroviare sau de metrou, aerogări, mari centre comerciale, obiective turistice, sportive sau culturale), de a se interesa de programul de funcționare sau despre orele de maximă aglomerație sau care studiază căi de acces.

„Șerifi i” europeni sunt instruiți în România

Unitatea care asigură intervenţia anti/contrateroristă la nivel naţional, dar şi securitatea aeroportuară (pasageri şi cargo), pe toate cele 16 aeroporturi civile din ţară, precum şi securitatea zborurilor companiilor româneşti de aviaţie (Air Marshal) este Brigada Antiteroristă a SRI. Puțin știu, însă, că România a fost prima țara din spațiul tărilor comuniste și una dintre primele trei din lume, alături de Statele Unite și Regatul Unit al Marii Britanii, care a înființat o unitate de intervenție antiteroristă. Este vorba despre Detasamentul 2 Intervenție din cadrul Grupului Operativ „Șoimul” al Departamentului Securității Statului, care a fost creat în anul 1971.

FOTO: Ambasadorul George Maior (dreapta), fost director al SRI și Richard Stein, consilier executiv al Biroului pentru programul „Federal Air Marshal” (FOTO:SRI)

Pe bazele acestuia a fost creat un grup de luptă de intervenție antiteroristă - DSIA, în decembrie 1975, subordonat Ministerului de Interne. Ca unitate de sine stătătoare a fost înființată Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă, celebra USLA, în anul 1977, care avea în componență și însoțitori înarmați la bordul avioanelor. USLA a fost singura unitate antitero din țările comuniste care a beneficiat de asistență și pregătire din partea unor unități similare din Occident (RFG, Franța, Israel), se arată pe site-ul tactiqthink.wordpress. com.

Acord româno-american

Perioada tulbure de după evenimentele din decembrie 1989 a condus la desființarea USLA și, implicit, a unității care se ocupa cu securitatea avioanelor. După mai multe variante de inspector la bordul avioanelor, privați sau foști angajați, TAROM a revenit la formula cea mai sigură: SRI. Un pas important în acest sens a fost Memorandumul de Înțelegere dintre România și SUA privind activitatea ofițerilor de securitate la bordul aeronavelor, semnat, pe data de 3 mai 2010, de fostul director al SRI, ambasadorul George Maior, și de Richard Stein, consilier executiv al Biroului pentru Programul „Federal Air Marshals” din cadrul Administrației pentru Securitatea Transporturilor din SUA. Este vorba despre un acord care stabilește procedurile de cooperare între România și SUA într-un domeniu vital pentru securitatea transporturilor aeriene, respectiv desfășurarea personalului care are rolul de a preveni și răspunde la orice incidente la bordul aeronavelor, spunea, atunci, George Maior. Practica ofițerilor de securitate la bordul avioanelor a dobândit o importanță sporită după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, din SUA.

Baza de instruire a SRI de la Grădiştea a fost dotată, în anii care au urmat, cu cele mai noi echipamente. Prin programul UE „Setting – Up an Air Marshal Training Centre (ARMLET)”, a fost instalat un sistem de simulare în valoare de 3,8 milioane de lei. Pe 30 ianuarie 2015 a avut loc primul workshop ARMLET la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”. Printr-un proiect de 1,7 milioane de euro, 80 de „șerifi ai aerului” din Europa sunt instruiți la Grădiștea. Primii cursanţi din afara României au fost din Republica Moldova. În prezent, se află în desfășurare a doua etapă de instruire pentru 40 de „Air Marshal”. Tehnicile și pregătirea combină stilul american cu cel european, pentru a face față cerințelor țărilor din Europa și nu numai.

Prima deturnare: șase tractoriști înarmați au ajuns la Viena

Grupul „Șoimii” s-a înființat după prima și ultima deturnare de avion din perioada comunistă, pe teritoriul României. Pe 27 mai 1971, șase bărbați înarmați au intrat pe aeroportul din Oradea, au luat ostateci echipajul și cei 16 pasageri și au forțat echipajul cursei de Bucureşti să îi ducă la Viena. Capul acțiunii a fost Moka Adalbert, din Marghita-Bihor, care a fost însoțit de cinci prieteni, toți mecanici de tractoare, cu vârste între 19 şi 29 de ani. Erau înarmați cu două arme de vânătoare, un pistol Makarov și cuțite. Cu un autoturism Moskvici, au traverseat pista aeroportului în viteză. Aeronava Iliușin venise de la București și trebuia să se întoarcă în Capitală. Atacatorii au tras câtvea focuri de armă. Călătorii prinşi pe scară au fost siliţi să intre în aeronavă. Au decolat fără permisiunea turnului de control, iar unul dintre securiștii de la aeroport a tras în roți. Deși au fost escortați de două MIG-uri, avionul a trecut în Ungaria și, apoi, în Austria. La Viena, după două ore de negocieri, s-au predat. Bihorenii şi-au au primit pedepse între 1 şi 3 ani de închisoare pentru deturnarea avionului, dar nu au fost expulzați. Moka s-a întors în țară să își ia nevasta dar a fost prins și condamnat la 23 de ani de închisoare. Membrii echipajului, la fel, au primit pedepse cuprinse între 3 și 4 ani de închisoare. „Șoimii” sau „șoimarii”, cum li se spuneau luptatorilor de la bordul avioanelor, au împiedicat deturnarea unui alt zbor, pe ruta Târgu Mureș - București. Două astfel de tentative dejucate de „șoimi” s-au mai înregistrat în anul 1977, iar un altul în anul 1983, pe ruta București - Caransebeș. Pe 31 decembrie 1974, doi „șoimi” și-au pierdut viața, după ce aeronava în care se aflau s-a prpbușit în zona Sibiului. Au murit, atunci, Petre Boris și Șerban Pompiliu.