La jumătatea săptămânii trecute, o informaţie neagră publicată de rețeaua de socializare a întristat foarte multă lume. Ştirea anunța că reputatul medic oftalmolog, profesor doctor Monica Pop a încetat din viaţă.
Imediat, au început să curgă mesajele de condoleanțe. Cei care o cunosc personal pe doamna profesor au rămas năuci. Ce să faci într-o asemenea situație? Să pui mâna pe telefon și să o suni pe doamna profesor, să o întrebi dacă mai este în viață sau nu? Din fericire, știrea s-a dovedit a fi un fals. A fost dezmințită imediat chiar de doamna profesor Monica Pop. Domnia sa este sănătoasă și lucrează în fiecare zi la Spitalul de Oftalmologie, vindecând oameni, așa cum face de o viață. Dacă acest caz ar fi fost singular, am fi spus că este poate o glumă proastă, un umor macabru şi idiot, pe care nu îl putem înțelege. Dar, din păcate, nu este singular acest caz.
La jumătatea anului trecut, o știre asemănătoare anunța că celebrul actor Horațiu Mălăele a încetat din viață. Atunci nu s a făcut prea mare vâlvă pe acest subiect. Chiar a fost considerat o glumă tâmpită. Desigur, Horațiu Mălăele i-a taxat pe cei care au făcut-o. Le-a răspuns în felul său caracteristic: „Că nu muriţi odată, ca să scăpați de mine”!
Așadar, repetabilitatea ne spune că nu avem de a face cu simple întâmplări. Nu sunt doar nişte inepţii macabre. Ci este vorba despre cu totul altceva. Ceva care, după părerea mea, este cu mult mai grav. Ceva mârșav. Ca să înţelegem, trebuie să ne întoarcem cu aproximativ o lună în urmă. În şedinţa de plen a organismului politic pus să cenzureze televiziunile, Consiliul Naţional al Audiovizualului, unul dintre membri, reprezentantul USL, a cerut ca CNA să aibă atribuţii şi pe reţelele online şi să le poată sancţiona, atunci când consideră că greşesc. Ce legătură este între această afirmație a membrului CNA și ceea ce se caută a se realiza prin aceste știri macabre? Una. așa cum am spus, mai mult decât mârșava.
După cum cunoașteți cu toții, din cauza greutăţilor financiare, cea mai mare parte a publicațiilor din România nu mai pot apărea şi pe print și apar doar în mediul online. Mediul online care, nu-i aşa, trebuie și el cenzurat. Prin acele știri false desminţite imediat de persoanele publice despre care se vorbește, se încearcă a se introduce subliminal în conștiința publică faptul că în ziarele și revistele care apar online, sunt publicate știri mincinoase. Iar aceste știri mincinoase, pentru a feri cititorii de emoţii, trebuiesc cenzurate. De fapt, nu la aceste știri mincinoase se referă propunerea de cenzură.
Ele sunt doar pretextul pentru ca întreg conţinutul publicaţiilor online, atunci când cuprind ştiri care nu convin celor care încearcă să ne stăpânească, să poată fi interzise la publicare. Dacă există o afirmație care nu convine celor care astăzi se află fruntea bucatelor, ea să poată fi cenzurată imediat, sub pretextul că este o știre falsă. Aşa cum sunt cele despre moartea unor îndrăgite persoane publice, care de fapt sunt în viaţă.
Cea de a doua mărșărie care se petrece pe rețeaua de socializare este, după părerea mea, la fel de gravă ca și prima și afectează oamenii creduli sau, şi mai rău, oamenii bolnavi care de multe ori nu mai au niciun fel de speranță. De astă dată, personajele principale sunt medici de renume.
Ne reîntoarcem la doamna profesor Monica Pop. Fotografia și numele dânsei sunt folosite de către nu se știe cine, pentru a face reclamă unor așa zise produse farmaceutice, care nu au niciun fel de valoare medicală. Nu sunt medicamente și nu sunt atestate de Agenția Națională a Medicamentului sau de Agenția Europeană. Doamna Monica Pop, în legătură cu acest subiect este la fel de tranșantă așa cum o știm: „Nu am niciun fel de legătură cu aceste reclame Niciodată nu am recomandat un medicament pe rețelele de socializare. Nu cunosc aceste substanțe, care, după părerea mea, ar putea chiar să facă rău celor care le achiziționează.
Mă trezesc zilnic cu zeci de telefoane de la oameni care nu pot ajunge să-i consult eu sau un alt oftalmolog și care mă întreabă dacă un medicament sau altul pe care m au văzut făcându i reclamă pe rețelele de socializare este bun sau nu. Eu nu pot vorbi cu toată lumea care pică în această plasă. Nu am cum să-i lămuresc pe toți cei care citesc astfel de reclame false, că totul este o minciună. Că totul este o escrocherie. Că nu se încearcă decât ca oamenii bolnavi, mulţi dintre ei disperați, să fie jegmaniţi de bani. Un astfel de produs, fără valoare medicală, costă şapte-opt sute de lei, în condițiile în care la noi în țară, foarte mulţi bătrâni au pensii de o mie și ceva de lei. Am reclamat în foarte multe rânduri despre aceste falsuri, despre aceste escrocherii în care, fără să ştiu, a fost implicat şi numele meu. Nu s a întâmplat absolut nimic. Eu cred că este vorba despre o rețea internațională. De ce spun asta.
Zilele trecute, am discutat cu o colegă din Bulgaria care mi a spus că fotografia mea, dar cu un alt nume, a apărut și în Bulgaria făcând reclamă la un medicament pentru ochi. Folosesc acest prilej și vă mulțumesc pentru el, să-i anunț pe toți oamenii: Nu vă mai luați după aceste reclame false. Sunt niște escrocherii care nu vor decât să vă ia banii. Acelea nu sunt medicamente. Nu luați medicamente cărora li se face reclamă pe internet. Mergeți la doctor, mergeți la specialist, care să vă recomande el medicamente adevărate, care vă folosesc să vă fac bine”.
Din păcate, nu numai doamna profesor Monica Pop se află în această situație. Şi identitatea altor medici de renume a fost folosită pentru a se face reclamă unor astfel de făcături. Este cazul doctorului Radu Zamfir, cunoscutul medic specializat în transplant de organe, dar și a renumitul profesor Leon Dănăilă. De altfel, profesorul Dănăilă, un neurochirurg de reputaţie mondială, este prezentat drept cardiolog, iar sub fotografia lui există o reclamă la un „medicament” care tratează bolile de inimă.
Așadar, două lucruri extrem de grave care se petrec pe Facebook și despre care trebuie să luăm cunoștință. Primul: publicarea unor știri falsuri grosolane despre persoane publice extrem de îndrăgite, dezmințite imediat către acestea, care sunt făcute în scopul de a induce în conștiința publică faptul că şi mediul online trebuie cenzurat, pentru că publică știi false. În realitate, se vrea cenzurarea știrilor care nu convin celor care vor să devină stăpânii noștri.
Cel de al doilea lucru, la fel de grav, este popularizarea unor așa zise medicamente, folosindu-se identitatea unor medici de renume, deşi aceştia nu au nicio legătură cu falsurile. S-au făcut numeroase reclamații şi pe această temă. Nu s a întâmplat nimic.
Şi atunci, ne întrebăm firesc. Un deținător obişnuit de cont, dacă postează ceva care nu este „politically correct”, imediat i se restricționează contul. Imediat este sancționat. În aceste cazurile pomenite, deşi, aşa cum am spus, există foarte multe reclamații, nu se întâmplă absolut nimic. Cei care produc acele știri false, sau cu cei care produc acele reclame mincinoase, nu sunt niciodată descoperiţi, iar acele conturi niciodată restriţionate sau desfiinţate. De ce se întâmplă așa? Răspunsul la această întrebare vă las să l găsiți dumneavoastră.
Editorialul poate fi văzut AICI