Pentru companiile de profil, principala problemă în această perioadă este lipsa încrederii din partea clienților, dar și un nivel de informare deficitar. Ponderea celor care au încredere că mâncarea pe care o comandă acasă este igienic preparată și deci sigură pentru consum, este de 45%, foarte aproape de ponderea celor care declară că nu sunt suficient de informați în această privință, de 42%.

„Ne confruntăm cu circumstanțe excepționale, și prin urmare am decis că modalitatea cea mai bună de a păstra încrederea clienților este de a le oferi o garanție personală, verificând efectiv tot ceea ce le livrăm”, explică Dana Triteanu. „Este o modalitate de a ne da cuvântul clienților că pot avea deplină încredere în mâncarea noastră, gustoasă, sănătoasă și preparată cu maximă atenție la igienă și calitate.”

9 din 10 români vor igienă strictă în bucătăria firmelor care le livrează mâncare

Aproape 88% dintre respondenți au afirmat că prioritatea firmelor care livrează mâncare la domiciliu ar trebui să fie păstrarea unei igiene stricte a angajaților și dotarea acestora cu echipament de protecție: măști, mănuși, bonete etc.

Peste 80% dintre cei chestionați consideră că prioritar este, de asemenea, ca angajaților din bucătărie să li se asigure materiale de igienă precum săpun, prosoape de hârtie, șervețele, dezinfectanți etc., iar 74% consideră că spațiile unde se gătește trebuie să fie constant igienizate cu substanțe biocide.

Pizza, regina comenzilor pentru acasă

Cel puțin până la declanșarea actualei crize, românii foloseau pe scară largă serviciile firmelor de home delivery. Aproape 77% dintre respondenți au declarat că obișnuiau să comande mâncare cel puțin o dată pe lună.

Majoritatea (53%) comandau mâncare pentru acasă, în timp ce peste 30% comandau la serviciu. Pentru mai bine de jumătate dintre români, mâncarea comandată pentru acasă era menită meselor în familie.

Indiscutabil, regina comenzilor este pizza, preferată de 81% dintre români, urmată de mâncarea tradițională românească, cu 40%.

Studiul a fost realizat la finalul lunii martie, pe un eșantionde 1.117 respondenți, reprezentativ pentru populația cu acces la internet a României.