De ce Putin va face tot ce îi cere China

sursa foto: administratia prezidentiala/Rusia

Primul an al războiului Rusia-Ucraina a fost marcat de tone de discuții despre o posibilă pace, iar liderii europeni au cerut Kievului să înceapă discuțiile cu Moscova, în timp ce oficialii americani l-au sfătuit pe președintele Zelenski să "înceapă să se gândească la cerințele sale și la prioritățile realiste ale negocierilor".

La rândul lor, comuniștii chinezi și-au prezentat "planul de pace" în douăsprezece capitole, alcătuit din pure banalităţi. Am asistat la anunțul lui, făcut de Wang Yi la Conferința de securitate de la München, și era clar că acesta nu va seduce niciuna dintre părțile în conflict, dar va arăta că rolul Chinei în rezolvarea crizei ucrainene ar putea fi mult mai mare decât a fost de la începutul războiului.

Timp de câțiva ani analiștii politici americani au scris zeci de articole despre deriva periculoasă a Moscovei către Beijing. Ideea principală a fost că Occidentul nu ar trebui să "cedeze" Rusia Chinei și, prin urmare, să se apropie de Kremlin într-un mod mai prietenos. Evenimentele recente au arătat însă că Rusia a acționat mult mai puțin rațional decât China, iar strategia ar putea fi corectată. În condițiile în care conflictul dintre Rusia și Ucraina amenință bazele stabilității globale, China ar putea spune un cuvânt atât de necesar, dar numai dacă va avea motive întemeiate să o facă.

De ce e Vladimir Putin la mâna Chinei

Beijingul pare acum a fi cel mai mare beneficiar al războiului în curs. Ani de zile Moscova a crezut că este un partener egal în alianța China-Rusia, chiar dacă generația mai tânără de experți chinezi a glumit în privat despre aceste presupuneri. După un an de umilință pe front, când "a doua cea mai puternică armată din lume" nu poate captura timp de șase luni un mic oraș ca Bahmut chiar și cu ajutorul a mii de criminali condamnați înarmați cu muniție cumpărată în secret din Iran, Rusia nu poate fi considerată ca atare.

China este acum cel mai mare partener comercial al său, cu aproximativ 26% din totalul comerțului exterior; este aproape singurul furnizor de mașini, calculatoare, circuite electronice integrate și telefoane inteligente, fiind şi cea mai importantă piață potențială pentru cărbunele și gazele rusești. În plus, Rusia depinde în mod vital de achitarea facturilor în yuani, monedă care, în februarie, a devenit cea mai tranzacționată monedă la Bursa de Valori din Moscova și este recunoscută oficial ca monedă de bază pentru Fondul Național de Avere al Rusiei. Cu cât Rusia devine mai slabă, cu atât sunt mai mari șansele Chinei de a-și însuși – să spunem, cel puțin din punct de vedere economic – regiunile din Orientul Îndepărtat ale Rusiei.

Dar, în același timp, China trebuie să joace un rol în relațiile internaționale proporțional cu ponderea sa în economia mondială. Dacă cineva caută pe Google sintagma "Tratat de la Beijing", se va referi la convenția de la Beijing din 1860, un "acord inegal" pe care China învinsă a fost obligată să-l semneze cu națiunile europene victorioase. Dar acum China, cred, are șanse mari să pătrundă în "prima ligă" a puterilor mondiale dacă reușește să negocieze pacea în Ucraina, unde Occidentul nu are atât de multe șanse să avanseze. Președintele Xi este singura persoană care îi poate ordona președintelui Putin să se retragă din Ucraina, deoarece fără sprijinul Chinei economia rusă nu poate supraviețui și întregul mit că Rusia pivotează cu succes spre Est se va spulbera. Luate împreună, aceste evenimente vor pune capăt guvernării lui Putin și, cel mai probabil, și vieții lui, așa că sunt destul de sigur că Moscova va face ceea ce spune Beijingul, dacă o spune clar și cu argumente.

Calcule geostrategice

La rândul lor, Statele Unite și Europa ar trebui să-i transmită Chinei un semnal clar că vor aprecia un astfel de serviciu. Cu toate problemele pe care China le provoacă în Pacific, ea nu a invadat Taiwanul și, în opinia mea, se va abține să facă acest lucru în viitor. În consecință, Rusia a refuzat să negocieze o mare alianță cu Occidentul care ar fi construită fără (și parțial împotriva) Chinei, așa că de ce să nu încercăm să construim relații mult mai strânse între Occident și China, lăsând Rusia deoparte? Până la urmă, a fost ideea principală a lui Kissinger în urmă cu cincizeci de ani, așa că poate că aceasta va reveni în iunie, de exemplu, după sărbătorirea centenarului său.

O astfel de strategie ar putea crea o nouă arhitectură mondială, aparent stabilă, deoarece relațiile economice dintre cele trei țări din Prima Lume sunt mult mai profunde decât a avut oricare dintre ele cu Rusia. Mai mult, aș spune că China, care prosperă și are succes economic, nu și-a dat încă seama că oportunitatea de a democratiza Rusia a fost deja pierdută, așa că un astfel de bloc ar putea avea perspective mult mai bune decât unul care ar include Moscova.

Pentru a încheia, vreau să spun foarte clar punctul meu de vedere: gândiți-vă la ce le poate oferi Occidentul liderilor chinezi în schimbul împingerii hoardelor lui Putin înapoi în interiorul granițelor ruse din 1991. Se pare că președintele Macron se pregăteşte să discute tocmai aceste probleme cu conducătorii Beijingului în timpul următoarei sale vizite în China, la începutul lunii aprilie. Dacă premiul este suficient de mare, ei pot obține aproape orice au nevoie de la Rusia, iar ceea ce urmează ar putea fi începutul unei noi ordini mondiale, mai stabilă și mai pașnică decât cea care a apărut din Războiul Rece...

sursa: RADOR / www.larazon.es