De ce nu produce România muniție NATO

De ce nu produce România muniție NATO

Într-un interviu acordat Europa Liberă, Radu Oprea a fost întrebat de ce industria românească de apărare nu produce munitie NATO. 

De ce nu produce România muniție NATO

Răspunsul ministrului a fost unul cel puțin uimitor.

„Ştiţi cum era la televiziune pe vremuri, parţial color? Cam aşa este şi răspunsul. (...) Astăzi, în România, producem, sau suntem parte în procesul de a putea furniza calibre NATO şi dacă ne uităm cu atenţie, vedem că sunt companii cu capital de stat, dar şi companii cu capital privat din România care lucrează împreună foarte bine şi care livrează pe contracte internaţionale şi interne muniţie de calibru NATO.

Dacă vorbim de muniţia de calibru mic, se produce la UM Cugir şi vă dau exemplu această companie pentru că acolo unde avem un management performant se pot întâmpla minuni”, a afirmat Radu Oprea. Această muniţie de calibru mic este folosită pentru armele de asalt și pentru mitraliere.

Ne puteți urmări și pe Google News

Pentru calibrele mari (tunuri, obuziere, aruncătoare) Ministrul Economiei, Radu Oprea, a mai afirmat că industria de apărare aşteaptă finalizarea unei licitaţii demarate de Ministerul Apărării Naţionale. În funcție de compania declarată câștigătoare și de echipamentul militar specific ce va fi achiziţionat, se vor putea construi specificațiile tehnice pentru producerea obuzelor cu care aceste noi echipamente militare trag.

Ministrul a insistat și pe faptul că România își îndeplineşte angajamentele NATO.

Producem muniție NATO de calibre mici

„Astăzi, România îşi îndeplineşte angajamentele în sensul în care lucrăm în industria de apărare atât cu capital privat, cât şi cu capital de stat, însă muniţia aceasta de 155 are un anumit specific. Nu este o muniţie standard şi contează foarte mult, dacă vreţi... este specifică fiecărui echipament care foloseşte muniţia de 155. Producătorul american are un anumit standard, producătorul coreean are un anumit standard, producătorul european - şi aici sunt mai mulţi - are un anumit standard.

Atâta timp cât ne referim la Armata Română, ceea ce va trebui să producem noi ca industrie de apărare care susţinem nevoile Armatei Române, trebuie întâi să primim un răspuns, cine va fi cel care va furniza echipamentele, ca să ştim exact ce trebuie să producem. Şi sunt proceduri în curs de derulare care, din câte ştiu eu, vor avea un răspuns într-o perioadă foarte scurtă de timp şi imediat vom putea să venim să producem specific pentru nevoile Armatei Române.

În schimb, astăzi, împreună cu parteneri din Europa, producem parte din acest proiectil de 155. Sunt operaţiuni pe care le executăm în România astăzi, pentru 155. Întâi Armata Română trebuie să spună ce echipamente are, pentru a putea furniza apoi proiectilul de care au nevoie. Ştim că există nevoia de 155, dar nu ştim cine va câştiga licitaţia, este un proces de achiziţii publice deja început de către MApN unde ne aşteptăm ca în timp relativ scurt să fie declarat câştigătorul. În momentul acela ştim exact care este modelul tipul de 155 pe care noi va trebui să-l producem pentru Armata Română”, mai spune Radu Oprea.

Investiții în fabricile de pulberi

Ministrul a mai arătat şi că „informaţia că nu producem nimic acolo (la Fabrica de pulberi de la Făgăraș, n. red.) nu e o informaţie corectă”. Cu toate acestea, un recent reportaj apărut sub sigla emisiunii TV România te iubesc, arăta că o mare parte din fabrica făgărășeană a căpătat alte destinații (rampă de gunoi pentru o firmă ce strânge deșeurile din oraș; adăpost de câini pentru o altă firmă din zonă).

„Producem anumite componente care se folosesc în industria de apărare. Există potenţial în zona respectivă, din păcate au fost decizii proaste luate în decursul istoriei. (...) Încercăm astăzi să venim cu investiţi în fabricile de pulberi, am depus un proiect pe fonduri europene împreună cu o companie germană, aşteptăm răspunsul Comisiei Europene”, a declarat Radu Oprea. Finanţarea maximă care ar putea fi obținută ar fi undeva la 50 de milioane de euro, iar răspunsul ar urma a fi primit în decurs de câteva săptămâni, menționa Ministrul Economiei.