Evenimentul Zilei > Opinii > Opinii EVZ > De ce nu poate rămâne Dacian Cioloș impasibil în războiul împotriva PSD
De ce nu poate rămâne Dacian Cioloș impasibil în războiul împotriva PSD

De ce nu poate rămâne Dacian Cioloș impasibil în războiul împotriva PSD

PSD și ALDE nu mai depun moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Deocamdată. Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu și Daniel Constantin au decis să-i mai acorde o șansă „violentului” și „obraznicului” Dacian Cioloș, așa cum îl gratula deunăzi șeful PSD pe premierul în funcție.

Opiniei publice i s-a explicat că clemența de care beneficiază Executivul se datorează promisiunii lui Dacian Cioloș de a rezolva problema impozitării veteranilor. Adevărul este altul: PSD și ALDE nu au suficiente voturi în Parlament pentru a fi siguri că moțiunea de cenzură trece. O sursă din PSD a rezumat pentru „Evenimentul zilei” situația ingrată în care se află cele două formațiuni: „Cum să depui o moţiune de cenzură fără să fii 100% sigur că va trece?! Ar fi o caraghioasă dovadă de slăbiciune, chiar înaintea alegerilor!”.

Raționamentul este corect. Pentru PSD ar fi fost bine ca Liviu Dragnea să-l fi făcut înainte de a-l amenința pe Cioloș cu debarcarea, doar pentru că premierul a afirmat că nu răspunde criticilor venite de la un condamnat penal. Nu a fost însă așa. Liviu Dragnea a făcut o greșeală de începător în ale politicii, care va lăsa oricum impresia că alianța PSD-ALDE este vulnerabilă în confruntarea cu „tehnocrații”, zugrăviți de televiziunile prietene în cele mai sumbre culori posibile. Practic, nici nu mai contează dacă vor depune moțiune de cenzură. Răul a fost făcut. În primul meci în care Liviu Dragnea și Dacian Cioloș și-au împărțit „pumni politicianiști”, șeful PSD a terminat cu un ochi vânăt. Și a devenit neobișnuit de consensual cu adversarul său.

PSD și ALDE au pierdut prima confruntare publică cu Guvernul. Aceasta a fost cheia în care au comentat majoritatea liderilor de opinie pasul înapoi făcut de Liviu Dragnea și prietenii săi politici.

Există însă motive mult mai importante pentru care depunerea unei moțiuni de cenzură ar fi o idee stupidă, la care înțeleg că PSD și ALDE nu au renunțat. Ce partid responsabil ar lăsa România fără guvern cu puteri depline preț de câteva luni, într-o perioadă în care sunt atâtea lucruri de rezolvat? În ce țară civilizată, Executivul ar fi demis din rațiuni pur electorale și ar provoca, astfel, o gravă instabilitate politică, într- un context internaţional extrem de sensibil.

Orice partid cu capul pe umeri își asumă guvernarea imediat după ce a trimis-o la plimbare pe cea precedentă. PSD și ALDE nu vrea, însă, să se expună înainte de alegeri. Preferă ca Executivul actual să rămână în funcție, cu puteri drastic limitate, pentru a nu lua decizii „populiste” (în realitate, niște măsuri așteptate de societate), în timp ce PSD și ALDE critică din opoziție. Așa își imaginează cele două partide că sunt o alternativă viabilă la actuala guvernare: punând România în stand by. Dincolo de aceste aspecte, adevărul este că victoria de etapă a lui Dacian Cioloș îi oferă destulă muniție electorală. Rămâne de văzut dacă o va și folosi. Tabăra susținătorilor săi va fi mulțumită de cum s-a terminat confruntarea cu Dragnea și Tăriceanu. Așteptările vor crește. Mulți îi vor cere să se implice în alegeri. Nu degeaba au apărut, taman ieri, informații că Dacian Cioloș ar putea candida pe listele USR. Ofertă pe care Nicușor Dan susține că nu i-a făcut-o premierului. A făcut însă o precizare foarte importantă: este posibil ca, după alegeri, la runda de negocieri cu șeful statului pentru formarea majorității, mai multe partide să fie „în situația în care să susținem același guvern, dar fără să avem între noi o alianță”.

Chiar dacă a anunțat că, atâta vreme cât este premier, nu se va înscrie într-un partid, nu-și va face partid și nu nu va candida pentru Parlament, Dacian Cioloș ar putea fi nevoit să se implice cumva în campania electorală, pentru a maximiza șansele taberei care-l susține pentru un nou mandat de premier. Cota sa a crescut în ultimul an, există așteptări foarte mari de la el, iar dacă vrea să rămână în politică nu poate refuza să coboare în ring.