Secretarii de stat sau consilierii miniştrilor care reprezintă statul în consiliile de administraţie (CA) ale companiilor cu capital minoritar de stat vor fi obligaţi să-şi doneze indemnizaţiile obţinute astfel, în caz contrar urmând să fie demişi din Executiv.

Sumele obţinute de reprezentanţii statului în consiliul de administraţie ale companiilor cu capital majoritar de stat au fost plafonate de Guvern la maximum 48 de lei, adică 1% din salariul lunar al directorului, limitat, la rândul său, la salariul de secretar de stat, de 4.800 de lei.

În cazul reprezentanţilor statului în consiliile de administraţie ale companiilor la care statul este acţionar minoritar, indemnizaţiile primite ca urmare a îndeplinirii acestor sarcini nu pot fi plafonate. De exemplu, membrii CA al Petrom primesc 20% din salariul directorului general.

Cei care nu se vor supune deciziei Guvernului vor fi daţi afară.

"Nu este dat afară din postul pe care îl are în minister, dacă nu este numit. Dacă este funcţionar public, îşi păstrează funcţia publică, numai că nu va mai reprezenta statul în acel post din consiliul de administraţie. Dacă este secretar de stat, care este numit prin dispoziţia prim-ministrului, acela pleacă acasă. Sau dacă este un consilier al ministrului, numit prin pixul ministrului, acela pleacă acasă", a explicat premierul Emil Boc.

Donaţiile vor alimenta corupţia

Dispoziţiile Guvernului au fost criticate. Există voci care susţin că Executivul nu poate impune donarea indemnizaţiilor, deoarece Codul Civil prevede că "donaţiunea este un act de liberalitate prin care donatorul dă ireversibil un lucru donatarului care-l primeşte".

Oamenii de afaceri nu privesc cu ochi buni măsurile Guvernului şi cred că aplicarea lor nu va conduce decât la creşterea gradului de corupţie. Maria Grapini, preşedinta FEPAIUS, spune că singura cale legală, prin care indemnizaţiile primite de membrii CA ale companiilor la care statul este acţionar majoritar pot fi diminuate, este prin decizia adunării generale a acţionarilor. Astfel, sumele economisite puteau fi donate în Fondul de Solidaritate, gestionat de stat.

Criza, moment prielnic pentru speculaţii

Însă, Maria Grapini spune că dacă statul ar fi fost un bun administrator, România nu ar fi ajuns în situaţia actuală. De aceea, preşedinta FEPAIUS pune la îndoială capacitatea statului de a folosi efficient banii strânşi la Fondul de Solidaritate.

"Întotdeauna am crezut că un om nu poate face performanţă dacă nu este motivate corespunzător, iar remuneraţia este un mod de a-l motiva. Măsura nu va creşte eficienţa reprezentanţilor statului în consiliile de administraţie, pentru că este o aberaţie. Personal, nu am încredere în Fondul de Solidaritate, pentru că statul l-a gestionat prost. Îi mai dăm bani în plus, ca să îi gestioneze tot prost?", se întreabă, retoric, Maria Grapini.

Referitor la speculaţiile privind avantajele pe care le au reprezentanţii Guvernului în CA ale companiilor la care statul este acţionar majoritar, preşedinta FEPAIUS spune că, mai ales pe timp de criză, "când este momentul prielnic pentru speculaţii, se pot face multe speculaţii". De exemplu, funcţionarii din cadrul Autorităţii Naţionale de Administraţie Fiscală (ANAF), au salarii mici, dar venituri declarate de 3-4 ori mai mari. Astfel, nu salariul îi motivează, ci câştigurile colaterale, care "îi fac să acţioneze "pe lângă" pentru a-şi spori veniturile". De aceea, trebuie combătută corupţia, pentru a putea remunera corespunzător şi medicii, şi funcţionarii publici, şi membrii CA, concluzionează Maria Grapini.

Mulţi numiţi, puţini donatori În urma apelului făcut de guvernanţi, angajaţii statului, care deţin funcţii de conduicere nu s-au grăbit să facă donaţii. Potrivit datelor publicate pe pagina de internet a Ministerului de Finanţe, preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, a donat venitul net de 18.698 lei, obţinut în calitate de membru A.G.A./C.A în luna aprilie, în contul bugetului de stat.

În afară de preşedintele ANAF, şi-au mai donat indemnizaţiile un secretar de stat din cadrul MEF (35.785 lei) şi unul dintre vicepreşedinţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care a virat suma de 2.000 de lei, venit net provenit din calitatea de lector universitar doctor în cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti.

De ce merg la serviciu reprezentanţii Guvernului în consiliile de administraţie ale companiilor la care statul este acţionar majoritar?