Atacarea, de către Israel, a instalaţiilor nucleare ale Iranului, ar putea fi o acţiune cu două tăişuri, atât pentru statul evreu, cât şi pentru SUA, care riscă să fie atrase într-un nou conflict în Orientul Mijlociu, consideră experţii americani. Pe fondul ameninţărilor mai mult sau mai puţin voalate ale Israelului asupra posibilităţii lansării unui atac, pentru a paraliza programul nuclear al Teheranului, Statele Unite şi Europa şi-au multiplicat presiunile asupra regimului de la Teheran, în special prin anunţarea unor sancţiuni internaţionale.
În cazul unui potenţial atac, apărarea aeriană şi avioanele de vânătoare, destul de învechite ale Iranului, nu ar trebui să pună mari probleme Israelului, dar reuşita unei astfel de misiuni va depinde de informaţiile adunate de serviciile de securitate israeliene, dar şi de capacitatea Teheranului de a-şi ascunde "materialul" sensibil.
Israelul este renumit pentru capacitatea sa de a lovi ţintele ascunse ale inamicilor, însă un atac asupra dispozitivului nuclear iranian reprezintă un act hazardat, în comparaţie cu raidurile efectuate în trecut de statul evreu împotriva Irakului şi a Siriei. În 1981, avioane de vânătoare israeliene au distrus reactorul atomic irakian din Osirak, iar în 2007 israelienii au fost consideraţi principalii autori ai unui atac asupra reactorului nuclear clandestin din Siria. În cazul Iranului, lucrurile stau cu totul altfel, având în vedere faptul că instalaţiile nucleare, inclusiv uzina ascunsă în munţi, sunt ţinte destul de dificil de lovit. Instalaţii nucleare dispersate Un atac ar fi "foarte dificil" pentru că iranienii "au fost foarte inteligenţi în modul în care şi-au dispersat instalaţiile nucleare", afirmă William Fallon, fost amiral al marinei americane, şef al operaţiunilor militare în Orientul Mijlociu şi Asia centrală până în 2008.
După cum apreciază Scott Johnson, consultant în probleme de apărare, Israelul "ar trebui să mobilizeze întreaga sa flotă de 125 de avioane de vânătoare", pentru un astfel de raid. "Întreg dispozitivul ar trebui să fie utilizat", a subliniat expertul american. Printre ţintele vizate s-ar putea regăsi centrul de îmbogăţire subterană a uraniului de la Natanz, o centrifugă din Teheran şi uzina, a cărei existenţă a fost recent dezvăluită, construită la Fardo, în munte, lângă Qom. Aceasta din urmă a fost construită la 80 de metri sub pământ şi, probabil, cu greu ar putea fi atinsă chiar şi de bombele convenţionale ale americanilor.
În plus, Israelul ar putea fi presat să lanseze un atac rapid, în măsura în care o operaţiune ce ar dura mai mult de o noapte ar fi riscantă "atât din punct de vedere politic, cât şi militar", susţine Daniel Levy, reprezentant al centrului de reflexie New America Foundation, care a lucrat pentru guvernul israelian. "Când israelienii lansează un astfel de scenariu, pleacă de la principiul că americanii vor fi obligaţi să intre în joc", adaugă Levy.
Scenariu de coşmar
Experţii militari susţin că, în funcţie de tipul şi dimensiunea reacţiei Iranului faţă de un atac al Israelului, preşedintele american Barack Obama se va afla sub o enormă presiune, pe plan intern, pentru a veni în ajutorul Israelului. De altfel, potenţialii săi contracandidaţi republicani la alegerile prezidenţiale l-au acuzat ca fiind insuficient de loial Israelului şi foarte tolerant cu Israelul. Aşa că Obama ar putea decide să furnizeze Israelului mai multe sisteme de apărare anti rachetă, cum ar fi bateriile de rachete Patriot. De asemenea, ar putea alege o cale mai agresivă, ordonând continuarea atacurilor aeriene asupra unor ţinte iraniene, cum ar fi bazele militare sau instalaţiile nucleare ale Teheranului, nelovite de Israel. "Acesta este însă un scenariu de coşmar", spune Charles Wald, fost general în Forţele Aeriene ale SUA.