Creșterea bruscă a numărului de refugiați se explică parțial prin impulsul natural al migrației în masă, dar este și o consecință a politicii provocate de cancelarul german Angela Merkel, scrie The Time.
Războiul civil din Siria a început macabru în urmă cu câțiva ani. Irakul și Afganistanul au fost teatru de război cu doar un deceniu în urmă, iar conflictul în aceste zone este departe de a fi stins, chiar dacă oficial au fost retrase majoritatea trupelor NATO din regiune. Conflicte etnice și represiunile politice au fost frecvente în unele zonedin Africa chiar decenii la rând. Cu toate acestea, nu s-a înregistrat până acum un asemenea val de imigranți care să caute scăpare în Uniunea Europeană, unde mii de de solicitanți de azil sosesc în fiecare zi. De ce vin ei acum?
Depinde de cine întreabă, răspund jurnalistii americanii, care precizează că dacă sunt înrebati migranții atunci când ajung în UE cu barca pe tărmurile din Grecia sau după ce merg pe jos și trec de graniță în Ungaria, vor spune că alegerea lor de a migra în ultimele săptămâni a fost una personală sau simplă coincidență.
Fie că abia acum au rușit să adune banii pentru a putea pleca, fie că jihadiști le închid soții, iar femeile sunt sfătuite de capul familiei să nu mai aștepte că nu mai există speranță.
Există însă mulți alți factori în spatele grabei cu care refugiații se îndreaptă de Europa, comentează The Time, care lansează ipoteze că poate acest val de migranți care fug Siria a fost provocat și de angajamentul guvernului german de luna trecută ca să accepte toate aplicațiile făcute de sirieni pentru azil, indiferent de modul în care au ajuns pe teritoriul german.
În mod normal, în conformitate cu normele UE privind migrația, un refugiat poate pretinde de azil în Uniunea Europeană doar în țara în care a intrat prima data. Asta înseamnă că migranții care călătoresc pe uscat din Orientul Mijlociu pot rămâne blocați în națiunile mai puțin prospere din sudul și estul Europei.
Cu toate acestea, având în vedere haosul din Siria, cancelarul german Angela Merkel a făcut o promisiune tuturor refugiaților sirieni: dacă reușesc să ajungă fizic Germania, pot face cerere pentru azil în Germania.
Această promisiune a fost în sine o încălcare a normelor UE în domeniul migrației, astfel încât nu este de mirare că ulterior Berlinul a încercat să nuanțeze declarația făcută de Angela Merkel. Cu toate acestea, mulți dintre cei peste trei milioane de sirieni care au fugit din patria lor în ultimii patru ani au tradus aceaste declarații ca pe o invitație prea tentantă ca să fie refuzată.
Numai anul acesta, Germania se așteaptă să primească mai mult de 800.000 de cereri de azil, de patru ori mai mare decât numărul de înregistrare în 2014.
Cea mai sigură și mai ușoră cale pentru acești oameni pentru a ajunge în Europa de Vest este ruta balcanică, pe uscat și pe mare, prin Turcia, Grecia, Macedonia, Serbia, Ungaria și Austria. Autoritățile din Ungaria, guvernată de un partid de dreapta populist, au luat dure măsuri împotriva migranților care traversează teritoriul lor, amintesc jurnalistii americani făcând trimitere la gardul înalt de patru metri, instalat de autoritățile de la Budapesta, în iulie, la granița cu Serbia.
Valul imens de refugiați a fost alimentat și de un fenomen natural. Imigranții atrag alți imigranți. Cei care au ajuns deja în Germania țin legătura cu cei de acasă, rude și prieteni, iar o mare parte din temeri sunt eliminate și crează un întreg lanț care îi poartă sprea Occident, ca destinație.
Ungaria estimeaza că cel putin o treime din migranții care pretinde a fi sirian sunt, de fapt, doar migranții economici în căutarea unei vieți mai bune în Europa. Dar sortarea cele care vor obține statut de refugiat și a celor care vor fi ulterior deportați va dura luni de zile, dacă nu ani. Și pentru o Uniune Europeană a căui sistem de migrație care este total copleșit, veștile nu sunt bune.
Acest val al migranților este de așteptat să continue, în același ritm, cel puțin până la venirea iernii, care va stăvili fenomenul deoarece face călatoria mult mai dificilă și periculoasă.