Explicațiile șefei CNA, legate de scandalul din săptămâna „Școala altfel” de anul trecut, sunt considerate deplasate atât de reprezentanții elevilor, cât și de specialiști în psihiatrie.

„Principalii vinovați ai violenței sunteți voi!”, le-a spus Laura Georgescu elevilor clasei a III-a de la o școală din București. Narcisa Iorga, membru CNA, a publicat sâmbătă o nouă serie de înregistrări, a treia, ce demonstrează modul agresiv și autoritar în care șefa CNA s-a adresat copiilor de 11 ani în timpul programului „Școala altfel”. Incidentul s-a petrecut anul trecut la Școala nr. 11 „Ion Heliade Rădulescu” din București, când președintele CNA, Laura Georgescu, a venit să le vorbească elevilor despre comunicare non-violentă. Președintele CNA se adresează autoritar elevilor, țipă la ei și îi compară cu niște animale. Șefa CNA a susținut pentru EVZ că a jucat un rol în scop didactic. Georgescu urmează să fie audiată miercuri, în fața Comisiilor parlamentare de Cultură.

Dialogul cu elevii

● Bogdan, dă-te! Bogdan, dă-te! Bogdan, dăăă-te, că tot colțul ăsta nu vede nimic!

● Întrebaaare. Cum te cheamă? Calmați-vă, colțul vesel. Pune, te rog, scaunul normal. Ce-ai de-mpărțit cu el? Ce-ai de-mpărțit cu el, M.? Vorbește! Uaaaau! Uaaaaaau! Ți-a rupt degetu’? Te rog să te ridici deacolo!

● O atitudine defen-sivă, cal-mă și cu întrebarea: ce-ai cu mine? Ce ți-am făcut? OK? Asta o faceți și cu un coleg agresiv, calm, și cu un câine agresiv (o elevă se miră: Doamne!), da? Toate aceste stări, chiar dacă sunt adult, copil, animal, ele pot fi calmate cu atitudine defen-si-vă și cu o întrebare foarte calmă: ce ți-am făcut? Ce-ai cu mine? Caaaaalm! Caaaalm! Caaaaalm!

● Prin ceea ce faceți voi de când ați venit în clasă. Toți ați practicat genul ăsta: fie agresor, fie victimă. De când ați intrat în clasă, prin glumițele astea, prin quiproquo-urile astea, prin râsete, prin vorbit peste se cheamă violență emoțională. Fiecare dintre voi are de arătat unuia că e mai deștept decât el și altuia că e mai prost decât el. Din cauza asta, de când ați intrat în clasă, toți cu toți aveți câte ceva de împărțit. De-aia și viermuiala asta. De-aia nu ești în stare să taci din gură, Bogdane! De-aia nu sunteți în stare să vă uitați la un filmuleț de trei minute, să citiți textul, că tot timpul sunteți preocupați să-i arătați lu’ Nicolae că e mai prost decât voi și mai rău sau lu’ Bogdan că este mai deștept decât era cățelul vostru și chestii dastea (un copil șoptind uimit – ne comparăm cu cățelul?!). Așa, Dane, așa, că dacă nu tentorceai tu, nu știa Bogdan de care vorbesc. Calmați-vă! Principalii vinovați ai violenței sunteți voi!

Atenție la limbaj!

Ministerul Educației nu face niciun comentariu, iar Inspectoratul Școlar București spune că n-a fost sesizat și că în aceasta perioadă se concentrează asupra examenelor. Anul trecut însă, în timpul programului „Școla altfel”, șocat de atitudinea președintelui CNA, părintele unui elev din clasa a III-a a Școlii nr. 11, din Capitală, a adresat atât membrilor CNA o scrisoare deschisă, cât și Ministerului Educației. Potrivit Steluței Vlad, directoarea Școlii nr. 11 din Capitală, „doamna Georgescu a avut mai multe întâlniri cu elevii, însă de existența vreunui incident a aflat din mass-media”. Și Georgiana Onișoru, președinta Asociației de părinți, a declarat că nu știe nimic: „Dacă s-a întâmplat într-adevăr așa ceva, atunci e josnic, iar vinovatul ar trebui să suporte consecințele, conform legii. O să dau un anunț să vedem dacă vreun părinte poate să dea mai multe informații referitor la ce-mi spuneți”. Nici Consiliul național al Elevilor nu este de acord cu modul în care elevilor le-au fost furnizate informațiile.

„Apreciem iniţiativa CNA pentru dorinţa de a se implica în dezvoltarea elevilor. Consiliul Naţional al Elevilor consideră că utilizarea unui limbaj agresiv, depreciativ nu este de câştig pentru nici una dintre părţi”, susțin reprezentanții elevilor. „Trebuie să fim atenţi la canalele prin care facem acest lucru, deoarece orice cuvânt sau gest poate lăsa o amprentă în personalitatea elevilor. Aceştia sunt mai înclinaţi să accepte şi să utilizeze ei înşişi un astfel de mod de a vorbi, uneori având şi o tendinţă mai pronunţată de a se angaja în acte de agresiune fizică, în cazul în care informaţiile nu au fost destul de bine adaptate pentru ei”.