ANALIZĂ EVZ. De ce a scăzut leul zilele trecute şi ce ar putea urma

ANALIZĂ EVZ. De ce a scăzut leul zilele trecute şi ce ar putea urma

Eşecul Greciei de a îndeplini cerinţele Fondului Monetar Internaţional impuse în cadrul acordului de împrumut a fost resortul raliului de depreciere al monedelor din zonă în raport cu euro. Tensiunile asupra leului ar putea continua cel puţin câteva luni de acum încolo, spun analiştii.

Din cauza crizei financiare cu care se confruntă, Grecia trăieşte cu bani de pe o zi pe alta. La începutul lui septembrie se ştia deja că mai are bani la dispoziţie pentru a plăti pensiile, salariile bugetarilor şi toate celelalte datorii curente, pentru cel mult o lună. Aşa că aştepta noua tranşă din acordul de la FMI, de 8 miliarde de euro, cu sufletul la gură. Numai că vizita de la începutul lunii a troikăi, adică a reprezentanţilor finanţatorilor externi, în Grecia, a fost un eşec. Troika, care este formată din inspectori care urmăresc "la locul faptei" progresele Greciei, şi-a întrerupt vizita în Atena pe 2 septembrie. Execuţia bugetară nu era în target. Recent, datele ministerului grec de finanţe au indicat că deficitul bugetar a crescut în august cu un procent anualizat de 22%, până la 18,10 miliarde de euro. Grecia a ratat astfel ţinta de deficit convenită cu FMI. Iar în ceea ce priveşte piaţa bancară, datele emise de banca centrală a Greciei au indicat că depozitele din instituţiile financiare au continuat să scadă în iulie cu 0,5% în termeni lunari. Amânarea tranşei La câteva zile după plecarea reprezentanţilor Uniunii Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional, agenţia Reuters a publicat datele unui raport potrivit căruia finanţatorii externi nu vor acorda următoarea tranşă până când nu vor fi îndeplinite cerinţele din acord. Pentru a îşi mări şansele de a primi banii de la FMI, grecii au anunţat prin intermediul premierului George Papandreou o nouă taxă, pe proprietate. Taxa va costa proprietarii de case circa 4 euro pe metrul pătrat locuinţă, pe an şi ar urma să fie plătită de greci prin intermediul facturii la electricitate, pentru a exista o colectare bună. Dar oficialii FMI şi UE, deşi au fost de acord că această măsură ar putea ajuta la atingerea ţintelor de deficit, sunt de părere că creşterea impozitării, care are un efect direct asupra consumului şi evoluţiei economice, nu este o soluţie, cum ar fi reducerea cheltuielilor publice şi decongestionarea aparatului bugetar. Reacţia internaţională faţă de noua situaţie apărută în Grecia a fost extrem de puternică, iar opiniile potrivit cărora anumite ţări ar trebui lăsate să falimenteze sau excluse din zona euro au apărut din nou, de exemplu, în Olanda. "Ţările care nu sunt pregătite să fie trecute sub supraveghere poate că ar face mai bine să părăsească zona euro", a scris Mark Rutte, premierul olandez, într-o scrisoare trimisă parlamentului olandez, deşi acesta nu a pronunţat numele Greciei sau al altui stat din zonă. Cum au reacţionat pieţele financiare Investitorii în bonduri greceşti au început să vândă masiv, ceea ce a dus la scăderea preţurilor acestora, concomitent cu creşterea spectaculoasă randamentelor solicitate pentru titluri. Totodată, investitorii s-au grăbit să renunţe la active riscante, cum sunt considerate şi monedele din zona Europei Centrale şi de Est, unde se află şi România. Deprecierile monedelor, de 0,5 - 2%, au fost însă o nimica toată faţă de randamentele solicitate pentru titlurile Greciei pe termen scurt, care au depăşit 100%. Astfel, în intervalul 12 septembrie - 15 zlotul s-a depreciat în raport cu euro de la 4,2720 zloţi/euro, până la 4,3512 zloti/euro, ceea ce indică o scădere de 1,8%. În acelaşi interval forintul a scăzut de la 278.941 forinţi/euro la 285.706 forinţi/euro,ceea ce indică o scădere de circa 2,4%. În aceeaşi perioadă, leul s-a depreciat la cursul oficial de la 4,2805 lei/euro, la 4,2940 lei/euro, ceea ce indică o scădere de circa 0,3%. Joi, leul a atins chiar minimul anului în raport cu euro, pentru ca vineri să îşi revină însă din cădere. De ce a performat mai bine leul? Pe de o parte, unii analişti consideră că fundamentele economice ale României au dat investitorilor încredere, aşa încât aceştia nu au penalizat foarte dur moneda naţională. Pe de altă parte, BNR a adoptat un regim de fluctuaţie controlată a leului. Banca este posibil să fi intervenit în zilele în care presiunea de depreciere a fost puternică, ceea ce a prevenit fluctuaţia puternică a cursului. Tensiunile nu s-au încheiat încă şi, cel puţin şase luni sau chiar un an de aici încolo leul ar putea fi supus unor presiuni de depreciere, spun analiştii.