De ce a fost arestat fiul lui Tudorel Toader. Curtea de Apel Iași a explicat de ce nu ar fi suficiente măsurile mai blânde

De ce a fost arestat fiul lui Tudorel Toader. Curtea de Apel Iași a explicat de ce nu ar fi suficiente măsurile mai blândeSursa foto: captură video

Curtea de Apel Iași a explicat de ce a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Ionuț Alexandru Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, cercetat pentru viol în formă continuată. Judecătorii au apreciat că arestul la domiciliu sau controlul judiciar nu ar elimina riscul de influențare a anchetei, inclusiv prin comunicări la distanță, modalitate despre care instanța arată că ar fi fost folosită și în relațiile cu persoanele vătămate.

În motivarea deciziei, publicată de Gândul, instanța invocă numărul persoanelor vătămate, durata conduitei descrise în dosar, exploatarea unor vulnerabilități și folosirea poziției profesionale în relațiile cu studentele. Judecătorii consideră că aceste elemente indică un risc concret și actual, care justifică privarea de libertate în această etapă a procesului penal.

De ce consideră instanța că arestul preventiv este necesar

Judecătorul de drepturi și libertăți arată că măsura arestării preventive a fost decisă prin raportare la mai multe elemente din dosar: existența mai multor persoane vătămate, persistența în timp a conduitei reclamate, depășirea refuzurilor prin acte de natură sexuală, ascunderea contactelor și menținerea accesului profesional care ar fi facilitat relațiile cu studentele.

Alexandru Toder și Tudorel Toader

Sursa foto: Facebook/Tudorel Toader

„Necesitatea privării de libertate decurge din coroborarea mai multor elemente: pluralitatea persoanelor vătămate, persistența în timp a conduitei, exploatarea unor vulnerabilități, depășirea refuzurilor prin acte de natură sexuală, ascunderea sistematică a contactelor și menținerea accesului profesional care le-a înlesnit. Acest ansamblu conferă pericolului un caracter concret și actual”, se arată în motivare.

Instanța a analizat și posibilitatea aplicării unor măsuri preventive mai puțin restrictive, precum arestul la domiciliu sau controlul judiciar. Acestea ar fi putut include interdicția de a comunica cu persoanele vătămate și cu martorii, precum și interdicția de a desfășura activitatea în cadrul căreia s-ar fi produs faptele cercetate.

Judecătorii au apreciat însă că asemenea obligații nu ar fi suficiente pentru a înlătura riscurile identificate în dosar.

Comunicările online, unul dintre argumentele judecătorilor

În motivare, instanța arată că o parte importantă a conduitei investigate s-ar fi desfășurat prin intermediul unor mijloace de comunicare la distanță, între care Instagram, WhatsApp și apelurile telefonice. Judecătorii menționează mesaje cu dispariție automată, ștergerea conversațiilor și evitarea martorilor.

În aceste condiții, respectarea unei interdicții de contact ar depinde în mare măsură de conduita inculpatului, iar eventualele încălcări ar putea fi dificil de identificat, potrivit argumentelor prezentate de instanță:

„Arestul la domiciliu ar lăsa accesul la telefon și la rețele online, iar controlul electronic, oricare ar fi forma sa, nu poate garanta monitorizarea conținutului comunicărilor. Inculpatul are, în plus, profesii care pot facilita contacte indirecte prin terți”.

Judecătorii au mai apreciat că interzicerea activității didactice ar elimina unul dintre canalele de acces la studente, dar nu ar răspunde suficient riscului de presiune asupra persoanelor care au sesizat deja organele judiciare.

Teama de consecințe academice și riscul influențării declarațiilor

Un alt argument din motivare se referă la relația profesională dintre inculpat și o parte dintre persoanele vătămate și martori. Potrivit instanței, aceștia fac parte din aceeași comunitate universitară, iar calitatea de cadru didactic a inculpatului ar face posibile contacte directe sau indirecte.

Judecătorii menționează și teama unor persoane de eventuale consecințe academice. Reținerea inițială a unora dintre acestea de a relata integral faptele ar indica, în aprecierea instanței, posibilitatea ca declarațiile ulterioare să fie influențate de presiune sau teamă.

În același timp, motivarea precizează că probele nu indică faptul că o altă persoană, inclusiv din anturajul inculpatului, ar fi exercitat presiuni asupra persoanelor vătămate sau martorilor.

Instanța face trimitere și la argumentele prezentate anterior în motivare privind riscul de influențare a bunei desfășurări a procesului penal, fără a le relua în această parte a documentului.

Poziția profesională și situația personală a a lui Alexandru Toader

Curtea de Apel Iași a analizat și circumstanțele personale ale lui Ionuț Alexandru Toader, inclusiv lipsa antecedentelor penale, familia și integrarea socială.

Potrivit motivării, aceste elemente nu au fost considerate suficiente pentru a înlătura riscurile identificate de judecători. Instanța notează că poziția profesională a inculpatului ar fi reprezentat, în relațiile cu studentele, una dintre resursele care ar fi facilitat conduita cercetată.

Judecătorii au apreciat că gravitatea concretă a acuzațiilor, numărul persoanelor vătămate și caracterul sistematic atribuit modului de operare justifică o măsură care să limiteze riscul repetării faptelor și al influențării anchetei.

În motivare se arată și că arestarea preventivă este o măsură limitată în timp, care poate fi înlocuită cu una mai puțin restrictivă dacă riscurile se diminuează. În această etapă, instanța a considerat că protejarea persoanelor vătămate și a bunei desfășurări a procesului penal justifică privarea de libertate.

Alexandru Toader, arestat preventiv pentru 30 de zile

Ionuț Alexandru Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile de Curtea de Apel Iași, după ce fusese reținut pentru 24 de ore. Măsura a fost dispusă în dosarul în care este cercetat pentru viol în formă continuată. Decizia nu este definitivă.

Miercuri, Alexandru Toader a fost scos din arestul Poliției Iași și dus la cabinetul său notarial, unde au avut loc percheziții. Acesta a părăsit sediul poliției cu mâinile încătușate și purtând o mască de protecție. Perchezițiile, la care a asistat, au durat câteva ore.

Anchetatorii ar fi făcut verificări și la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde Alexandru Toader ar avea biroul.

Acuzațiile din dosar

Alexandru Toader este acuzat că ar fi hărțuit sexual două studente. Una dintre tinere a relatat jurnaliștilor că ar fi cedat avansurilor și ar fi întreținut relații sexuale cu acesta în două rânduri: prima dată în biroul de la facultate, iar ulterior la notariatul pe care bărbatul îl deține în centrul Iașiului.

Cele două studente ar fi fost abordate de lector după ce nu promovaseră examenul din prima sesiune. Tinerele au susținut că ar putea exista și alte cazuri în facultate.