În aceste zile fierbinți de război ruso-ucrainean, românii din regiunea Cernăuți retrăiesc mai acut ca niciodată tragediile bunicilor și străbunicilor lor, odată cu instaurarea regimului sovietic. Și azi, familiile de bucovineni rămân fără bărbați, care mor cu nemiluita pe front, dar care sunt înmormântați cu onorurile cuvenite.
De ani de zile, societatea civilă solicită legalizarea cimitirului eroilor români din Cernăuți, unde își dorm somnul de veci militarii români, căzuți în luptele purtate în nordul Bucovinei, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, precum și alți martiri.
Lideri ai societății civile a românilor din nordul Bucovinei
Guvernele român și ucrainean nu au ratificat un acord de protecție a mormintelor militarilor din cele două războaie mondiale
Autoritățile locale din Cernăuți nu se grăbesc legalizarea necropolei, motivând că guvernele României și Ucrainei nu au încheiat un acord bilateral cu privire la protecția locurilor de veci ale militarilor ambelor națiuni, din cele două războaie mondiale. Nici guvernanții români nu s-au arătat insistenți în rezolvarea acestei probleme, deși un acord de acest fel au ratificat cu Rusia.
Menținerea memorialelor militare rusești se desfășoară în conformitate cu prevederile Acordului între Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federației Ruse și al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, din 08.11.2005, precum și în temeiul Legii Federației Ruse, din 14 ianuarie 1993 N 4292-1 „Despre perpetuarea memoriei celor uciși în apărarea Patriei”.
Precizăm că mormintele eroilor și martirilor români din fosta capitală a Bucovinei sunt situate în preajma Panteonului românesc din Cimitirul Istoric Cernăuți, despre care am scris. Acolo sunt înmormântate atât personalități ilustre ale României (savanți, artiști, profesori, muzicieni, medici, preoți, teologi, oameni politici și familii boierești, cf. „Gazetei de Herța”), cât și veterani ai Războiului de Independență și militari morți pe câmpul de onoare la Mărășești, pentru reîntregirea neamului.
La Arhiva de Stat din Cernăuți, se păstrează un plan al cimitirului respectiv, cu crucile inițiale ale militarilor înhumați acolo, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, conform istoricului Dragoș Olaru. El susține că în actul respectiv, este indicată și groapa comună de pe acel loc a sutelor de martiri români, uciși când traversau frontiera în România. Faptul că în 1957, existau mai multe cruci pe acele parcele, dovedesc fotografiile de epocă. Până la destrămarea URSS, mormintele în cauză au zăcut în paragină. Doar unii români curajoși veneau acolo pe ascuns să aprindă lumânările recunoștinței.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor din București a reconstruit fostul Cimitir Românesc de Onoare din Cernăuți
În 2008, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (ONCE) din București a finanțat reconstrucția fostului Cimitir Românesc de Onoare din Cernăuți, redenumit Complexul Memorial al Militarilor și Martirilor Români. A fost un răspuns la inițiativa societăților „Golgota” a Românilor din Ucraina și Veteranilor de Război „Tricolorul” din Nordul Bucovinei de a edifica un monument impozant, în memoria militarilor români căzuți în anii 1941-1944, în regiunea Cernăuți și celor 400 de bucovineni martiri, uciși, în 1941, la trecerea frontierei, în intenția de a se retrage în România.
„Societatea „Golgota” și-a asumat răspunderea de a demara un proiect de înălțare a unui monument în cinstea românilor martirizați de puterea sovietică și a ostașilor români căzuți pe câmpul de luptă, îndeplinindu-și jurământul de a apăra integritatea țării.
A fost dificil, pentru că birocrația locală și factorul politic (militarii vizați au luptat de partea Mareșalului Antonescu) s-au opus mulți ani. Lucrările de reconstrucție a memorialului au fost realizate, conform proiectului Oficiului Național pentru Cultul Eroilor și în parteneriat cu organizația noastră. Acest fapt a nemulțumit autoritățile ucrainene, în opinia cărora proiectul trebuia să aparțină specialiștilor ucraineni.
În pofida împotrivirii factorilor decizionali locali și a unor forțe politice naționaliste ucrainene, lucrările au fost executate de către firma ,,Bucoreconstrucția”, finanțate de ONCE”, susține Vasile Rauț, președintele Societății „Golgota” a Românilor din Ucraina.
Reprezentanți ai Societății „Golgota”
Autoritățile române întârzie rezolvarea problemei cimitirului eroilor din Cernăuți
În toamna lui 2023, reprezentanții aceleiași organizații bucovinene au făcut un demers către Victor Micula, ambasadorul României la Kiev, pentru a ajuta urgentarea legalizării necropolei.
Complexul Memorial al Militarilor și Martirilor Români este o continuare a Cimitirului Garnizoanei Cernăuți, conform istoricilor. „Denumirea de Cimitirul Eroilor i s-a dat în perioada Războiului Reîntregirii Neamului din 1916-1918, când s-au început lucrările de amenajare.
Tot acolo, și-au găsit odihna veșnică bravii ostași, care și-au dat viața, în luptele pentru integritatea României din anul 1941. O mare parte dintre cei înmormântați sunt militarii români răniți, aduși de pe front în spitalele din Cernăuți, dar care s-au stins din cauza rănilor grave, în anii 1941-1943.
Ne referim la 695 de soldați și ofițeri români, despre care deținem informații. Tot acolo, au fost îngropate osemintele celor 400 de martiri ai neamului, asasinați mișelește și cu cruzime de călăii staliniști, în acel prim an negru de ocupație sovietică a nordului Bucovinei, Ținutului Herța și nordului Basarabiei. În același cimitir, au fost înhumați acei români iubitori de limbă, tradiții și credință din localitățile Lunca și Mahala, care în iarna anului 1941, pe un ger cumplit, au dorit să treacă Prutul înghețat, pentru a ajunge în Patria-Mamă.
Legile drastice impuse de regimul stalinist, dorul și dragostea de țara lor a minimalizat riscul morții. Cei care nu au izbutit să treacă Prutul și au fost arestați pe malul Prutului, la Lunca, au ajuns în închisoarea din Cernăuți. Cu numai câteva zile înainte de revenirea Armatei Române în capitala Bucovinei, au fost executați prin împușcare”, explică Vasile Rauț.
Românii bucovineni solicită sprijin pentru întreținerea și îngrijirea locurilor de veci ale martirilor neamului
Din 2008, doar Societatea „Golgota” se ocupă de îngrijirea mormintelor eroilor, în condițiile în care nici autoritățile române și nici cele ucrainene nu finanțează întreținerea sau repararea acestui cimitir. În special, soții Vasile și Aliona Rauț fac curățenie pe morminte și cosesc de cinci-șase ori, în fiecare an, în sezonul cald. Complexul Memorial însă se degradează și necesită reparații.
„Nu vrem să credem că Patria își uită eroii, fără care nu știm dacă ar fi avut hotarele de azi. Este o rușine că foarte mulți români vin la Cernăuți și se limitează doar la excursii în centrul orașului sau la cimitirul vechi, ocolind necropola eroilor neamului! Foa-a-a-a-rte puțini vin să le aprindă câte o lumânare. Sperăm că „soarele recunoștinței” va răsări și la Complexul Memorial al Eroilor din Cernăuți! Sperăm că Patria își va aduce aminte de cei, cărora le datorează pacea de astăzi. Eroii nu mor, dacă nu sunt dați uitării”, a mai spus Vasile Rauț.
Cimitirul de război de la Cernăuţi este primul proiect de acest fel de pe teritoriul Ucrainei, unde au murit în luptă şi prizonierat peste 70 000 de militari români, aproape 900 dintre aceştia fiind înhumaţi în peste 40 de localităţi din regiunea Cernăuţi, conform ONCE.
Românii bucovineni organizează, în fiecare an, ceremonii de comemorare a eroilor și martirilor săi, pe care-i plâng necontenit. Sunt foarte sensibili la păstrarea memoriei celor, faptele cărora le transmit cu sfințenie copiilor și tinerilor. Îi consideră sfinți, care au plătit cu viața, ca ei să poată vorbi, azi, în limba română. Conaționalii noștri sunt îngrijorați că istoria se repetă, la nici o sută de ani. Asemeni bunicilor și străbunicilor lor martirizați, vor să trăiască liber.