Coș de cumpărături. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică arată o deteriorare clară a comerțului cu amănuntul în România.
În luna martie 2026, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, a scăzut față de martie 2025 cu 2,3% ca serie brută și cu 3,2% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate.
Pe ansamblul primului trimestru, scăderea este și mai accentuată: -5,8% ca serie brută și -5,0% ca serie ajustată față de perioada similară din 2025.
Seria brută este evoluția „așa cum s-a înregistrat” în luna respectivă, fără corecții. Ea include efecte de calendar și sezonalitate: câte zile lucrătoare a avut luna, dacă au fost sărbători, efecte de Paște/Crăciun, concedii, început de an, campanii comerciale etc.
Seria ajustată elimină, pe cât posibil statistic, aceste efecte de calendar și sezonalitate, ca să arate mai clar tendința economică reală.
Datele INS indică o schimbare importantă de consum
Deși martie 2026 a adus o creștere lunară față de februarie, aceasta nu schimbă tendința anuală negativă. Creșterea de la o lună la alta, de 2,6% pe serie ajustată, reflectă în mare parte efecte sezoniere și reveniri punctuale, nu o relansare solidă a consumului.
În termeni anuali, comparația relevantă pentru starea economiei, comerțul rămâne sub nivelul din 2025.
Cea mai puternică scădere vine din zona produselor nealimentare. În martie 2026, vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 7,4% ca serie ajustată față de martie 2025.
Pe primele trei luni ale anului, reculul este și mai vizibil: -9,3% ca serie brută și -8,3% ca serie ajustată.
Această categorie este relevantă pentru evaluarea încrederii consumatorilor, deoarece include cumpărături care pot fi amânate mai ușor atunci când veniturile sunt sub presiune sau când populația devine mai prudentă.
Scăderi la produse alimentare
Scăderi apar și la produsele alimentare, băuturi și tutun, deși într-un ritm mai moderat. În martie 2026, vânzările din această categorie au fost mai mici cu 3,0% ca serie ajustată față de martie 2025. În trimestrul I, scăderea a fost de 2,3% pe serie ajustată. Faptul că se contractă inclusiv segmentul alimentar este un semnal economic important, deoarece acesta reprezintă consum de bază, mai puțin flexibil decât achizițiile nealimentare.
Singura categorie care a avut o evoluție anuală pozitivă în martie a fost comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, în magazine specializate.
Acesta a crescut cu 4,1% ca serie ajustată față de martie 2025. Totuși, pe ansamblul perioadei ianuarie–martie 2026, chiar și carburanții au fost pe minus: -1,0% ca serie ajustată. Cu alte cuvinte, revenirea din martie nu a fost suficientă pentru a compensa scăderile din primele două luni ale anului.
Schimbare clară față de prima parte a anului 2025
Dacă în martie–iulie 2025 comerțul cu amănuntul avea încă rate anuale pozitive, de la august 2025 indicatorul a intrat pe minus.
Cele mai dure scăderi au fost consemnate în ianuarie 2026, cu -6,0%, februarie 2026, cu -5,9%, și martie 2026, cu -3,2%. Această succesiune confirmă că nu vorbim despre o fluctuație izolată, ci despre o tendință de slăbire a consumului.
Pentru economie, aceste date sunt relevante deoarece comerțul cu amănuntul este unul dintre cei mai rapizi indicatori ai stării consumului populației.
Prudență mare la cumpărături
O scădere de 5% pe serie ajustată în primul trimestru sugerează prudență mai mare la cumpărare, presiune pe bugetele gospodăriilor și posibile dificultăți pentru retaileri, mai ales în zona produselor nealimentare.
INS precizează că indicii de volum ai cifrei de afaceri sunt calculați în condiții metodologice și de prețuri comparabile, prin utilizarea indicilor de preț deflatori. Această precizare este esențială: scăderile prezentate nu sunt simple variații nominale ale încasărilor, ci reflectă evoluția volumului comerțului, adică o imagine mai apropiată de cantitățile efectiv vândute.
Datele INS pentru martie 2026 confirmă o contracție a consumului în România. Creșterea lunară față de februarie nu anulează scăderile anuale, iar primul trimestru arată o reducere generalizată a comerțului cu amănuntul. Cea mai afectată zonă este retailul nealimentar, semn că populația amână achizițiile discreționare și prioritizează cheltuielile esențiale.
