Abia s-au stins ecourile alegerilor prezidențiale americane, care au adus o mare surpriză.

 Analiștii încă mai studiază fenomenul aparent inexplicabil al statelor din Midwest care vreme de decenii au susținut candidații democrați, și care acum au înclinat balanța spre celălalt partid, într- un mod esențial pentru scorul final al alegerilor. Am petrecut șase ani în Michigan și am cunoscut bine societatea care acum a produs acest vot care a adus schimbarea. Am lucrat cu studenți care crescuseră în orașe unde se închiseseră fabrici din industria auto, și am lucrat și cu studenți care veneau din cele mai defavorizate zone din jurul Detroitului. Unul dintre ei mi-a spus odată: „Indiferent câte teme îmi dau la școală, nu dorm noaptea și le fac, dar înapoi nu mă mai întorc, pentru că nimic nu mă mai așteaptă acolo.“ Erau și studenți care crescuseră în comunități rurale mici, care abia atunci când au venit la universitate au interacționat cu primul străin, iar acela se afla acolo ca să le predea matematica. Unii dintre studenți nu agreau deloc că unele cursuri erau predate în general de străini. Se întâmpla uneori ca Departamentul de Matematică să primească astfel de comentarii: „ Dacă eu plătesc taxe, de ce trebuie să suport un instructor care îmi vorbește engleza cu accent?“ Răspunsul real era că nu existau suficient de mulți instructori calificați care să răspundă nevoii universitare din campus, și astfel apăreau locuri de muncă pentru doctoranzii internaționali. Dar o formă de adversitate față de cel venit de departe se putea simți. Nu am știut niciodată cât de adânc înrădăcinat e acest sentiment, pentru că exista și o politețe de suprafață, care ascundea multe. Schimbarea politică profundă care a făcut ca statul Michigan să voteze în 2016 pentru candidatul republican are și unele rădăcini istorice. În secolul al XIX-lea a existat acolo un val de colonizare cu rădăcini în Olanda, concomitent cu unul dinspre Germania, motivat în primul rând de contextul dreptului civil din vechea Prusie, care acorda dreptul de moștenire doar primului născut. Din astfel de societăți vest-europene, cel de-al doilea născut opta pentru emigrare, și asta s-a întâmplat masiv. După anii 1920, un val de emigranți polonezi, greci și ucrainieni s-au adăugat straturilor de populație de dinainte (descriu aici lumea romancierului Jeffrey Eugenides, cunoscut și publicului românesc). E imposibil să găsești pe cineva din Michigan care să nu aibă rude care să fi lucrat în industria constructoare de mașini; sunt familii care se mândresc cu tradiții de generații lucrând pentru General Motors sau Ford. Evoluțiile din această industrie au un impact important pentru toată lumea. Ei bine, aceasta a fost lumea în care retorica mai neobișnuită a candidatului republican a prins. Probabil intervențiile cu accente xenofobe au fost ignorate, nu au deranjat prea mult și nu au fost luate în calcul atunci când a fost vorba de vot, dacă nu cumva vor fi fost alegători care au votat cu Donald Trump tocmai pentru aceste luări de poziție. Tot ce a contat a fost perspectiva revitalizării mediului economic al unei lumi care a depins vreme de un veac de industrie. Dar toate acele promisiuni împărțite generos în timpul campaniei electorale vor putea fi împlinite? Oare ce va urma?