Deputatul Dan Tudorache atacă la CCR art. 49 alin. 1 lit. b din Legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Și soția sa a depus cerere.

Procesul in care Directia Nationala Anticoruptie incearca sa-l infunde pe deputatul PSD Daniel Tudorache - fost primar al Sectorului 1 - a produs un nou episod spectaculos, dupa ce in aceeasi cauza Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a admis politicianului cererea de sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei cu o exceptie de neconstitutionalitate care, daca va fi admisa de CCR, va reprezenta spargerea unui nou binom: cel dintre parchete si investigatorii sub acoperire.

Miercuri, 16 noiembrie 2022, in dosarul nr. 455/1/2022/a3, judecatorii ICCJ Mircea Mugurel Selea, Francisca Maria Vasile si Leontina Serban au admis cererea deputatului si a sotiei acestuia, Constanta Adina Tudorache, de sesizare a CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative.

Este vorba despre pasajul care defineste spalarea de bani:

„Constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani: (...) ascunderea ori disimularea adevaratei naturi, a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni”.

Rasturnarea prezumtiei de avere dobandita cinstit

Exceptia lui Dan Tudorache are in centrul ei ideea rasturnarii prezumtiei privind dobandirea licita a averii. Este vorba despre art. 44 alin. 8 din legea fundamentala: „Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma”.

In plus fata de art. 44 alin. 8, sotii Tudorache acuza ca art. 49 alin. 1 lit. b din Legea 129/2019 incalca urmatoarele pasaje din Constitutia Romaniei si din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:

- art. 1 alin. 5 din Constitutie: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 11 din Constitutie:

„Dreptul international si dreptul intern

(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

(3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei”;

- art. 21 alin. 3 din Constitutie: „Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”;

- art. 23 alin. 12 din Constitutie: „Nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii”;

- art. 7 din Conventia EDO:

„Nicio pedeapsa fara lege

1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune care, in momentul in care a fost savarsita, nu constituia o infractiune, potrivit dreptului national si international. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsa mai severa decat aceea care era aplicabila in momentul savarsirii infractiunii.

2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecarii si pedepsirii unei persoane vinovate de o actiune sau de o omisiune care, in momentul savarsirii sale, era considerata infractiune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de natiunile civilizate”.

Cine este avocatul lui Daniel Tudorache

Inainte de a va lasa sa cititi exceptia de neconstitutionalitate, amintim ca rechizitoriul cauzei nr. 705/P/2016 a fost semnat de catre procurorul Mihai Pruna, adjunctul Sectiei a II-a DNA (fratele fostei ministrese a Justitiei Raluca Pruna), si confirmat de catre seful sectiei, Paul Silviu Dumitriu (vezi facsimil 1). Dosarul – vizand presupuse fapte de trafic de influenta si spalare de bani – ii are ca inculpati nu doar pe sotii Tudorache (aparati de catre avocatii Augustin Zegrean si Adrian Cuculis), ci si pe omul de afaceri Ion Nita.

Avocatul Cuculis a precizat pentru Lumea Justitiei ca dosarul a fost inceput de procuroarea DNA Ana Dana, chiar daca nu apare numele ei in rechizitoriu. Intre timp, Dana Manuela Ana a fost luata de Laura Kovesi la Parchetul European.

Ce spune CCR

Dupa cum veti vedea in argumentatia de mai jos, avocatii sotilor Tudorache fac trimitere la Decizia nr. 418/2018, in care Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit neconstitutionalitatea art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii terorismului, in interpretarea data de ICCJ prin hotararea prealabila nr. 16/2016. (Intre timp, Legea 656/2002 a fost abrogata de Legea 129/2019.)

Iata ce prevedea art. 29 alin. 1 lit. c din Legea 656/2002:

„Constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani: (...) dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni”.

Prezentam minuta dezlegarii de drept date de catre Inalta Curte:

„Stabileste ca:

1. Actiunile enumerate in cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b) si c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii terorismului, republicata, cu modificarile ulterioare, respectiv schimbarea sau transferul, ascunderea ori disimularea, dobandirea, detinerea sau folosirea sunt modalitati alternative ale elementului material al infractiunii unice de spalare a banilor.

2. Subiectul activ al infractiunii de spalare a banilor poate fi si subiect activ al infractiunii din care provin bunurile.

3. Infractiunea de spalare a banilor este o infractiune autonoma, nefiind conditionata de existenta unei solutii de condamnare pentru infractiunea din care provin bunurile.

Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. 3 din Codul de procedura penala.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 8 iunie 2016”.

Redam principalul pasaj din exceptia de neconstitutionalitate (vezi facsimil 2):

„Starea de fapt relevanta

Prin rechizitoriul Parchetului, am fost trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunii de spalarea banilor respectiv complicitate la aceasta infractiune, fapta prevazuta de art. 49 din Legea nr. 129/2019. In rechizitoriul Parchetului s-a retinut ca, analizand declaratiile de avere depuse de subsemnatul Tudorache Daniel, rezulta ca am realizat venituri doar din salarii si ca nu am in proprietate case sau terenuri. De altfel, din declaratia mea publica, rezulta ca am realizat venituri doar din salarii de aproximativ 1000 de euro in fiecare luna, venituri care mi-au permis un trai decent, procurorul considerand ca din aceste venituri nu aveam posibilitatea sa construiesc bunuri imobile. Dupa evaluarea veniturilor subsemnatului, procurorul conchide: 'Comportamentul financiar al inculpatului Tudorache Daniel releva existenta unor resurse financiare suplimentare fata de cele licite, care provin, alsa cum s-a aratat, din salariul aferent functiilor publice pe care le-a ocupat in perioada analizata'.

In ce priveste pe subsemnata Tudorache Constanta Adina, procurorul care a intocmit rechizitoriul, dupa ce a analizat veniturile obtinute de catre subsemnata precum si cheltuielile efectuate, a concluzionat ca: 'Prin modul in care a procedat, se poate concluziona faptul ca inculpata Tudorache Constanta Adina s-a folosit de diferite personae (membri de familie, persoane apropiate), pe numele carora deschidea conturi si ulterior efectua viramente in conturile sale, mutand sume de bani importante, prin mai multe conturi, cu intentia de a disimula adevarata provenienta si pentru a nu atrage atentia autoritatilor nationale, care ar fi putut constata in urma unor verificari, discrepanta dintre veniturile realizate de aceasta si sumele importante de bani de care aceasta dispunea'.

Aspecte privind neconstitutionalitatea textului de lege criticat

Art, 49 din Legea nr. 129/2019, are urmatorul continut: '(1) Constituie infractiunea de spalarea banilor... b) Ascunderea ori disimularea adevaratei naturi, a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni'.

Norma legala criticata are un caracter general, ambigu, fara a indica in mod clar in ce consta conduita incriminata, respectiv care este starea de cuprindere a sintagmei (ascunderea ori disimularea adevaratei naturi... sau a provenientei bunurilor ori a drepturilor asupra acestora). Asa fiind, textul citat este lipsit de previzibilitate, fapt ce poate duce in eroare pe cel care interpreteaza textul, intrucat nu orice detinere sau folosire a unor bunuri cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni ar putea constitui latura obiectiva a infractiunii de spalarea banilor. Ba chiar mai mult, din modul de redactare a textului citat, cetatenii nu-si pot forma o conduita adecvata in vederea evitarii comiterii infractiunii de spalare a banilor.

Norma criticata are ca rezultat o suprapunere a tuturor faptelor penale producatoare de prejudicii materiale, astfel ca este imposibil a se delimita provenienta licita ori ilicita a bunurilor. Potrivit art. 44 pct. 8 din Constitutia Romaniei, 'Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma'. Fata de aceasta dispozitie constitutionala, textul de lege criticat este total in opozitie, dand posibilitatea ca o persoana care are convingerea ca bunul de care dispune se bucura de prezumtia de licitate sa comita infractiunea de spalare a banilor si in final bunul sa-i fie confiscat, fara ca institutia de stat care dispune confiscarea sa faca dovada caracterului ilicit al dobandirii. Practic, textul de lege criticat incalca principiul prezumtiei dobandirii licite a bunurilor, principiu prevazut de Constitutia Romaniei. Cu ocazia ratificarii conventiei de la Varsovia privind combaterea si prevenirea spalarii banilor, Statul Roman a formulat rezerve cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 24 din conventie, precizand ca se vor aplica numai cu respectarea dispozitiilor constitutionale nationale (Legea nr. 420/2006).

Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 418/2018, analizand dispozitiile art. 2 pct. 1 lit. C din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 pct 1. lit C din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii terorismului, in interpretarea data de I.C.C.J prin dec. nr. 16/2016. Pentru a pronunta aceasta decizie, in paragraful 23, Curtea a retinut: 'Se impune ca instanta de contencios constitutional sa verifice daca dispozitiile art. 29 alin. 1 lit. C din Legea nr. 656/2002, cu referire la ipoteza savarsirii infractiunii de spalarea banilor de catre subiectul activ al infractiunii predicat, respecta exigentele art. 1 alin. 5 si art. 23 alin. 12 din Constitutie.

Pentru a evalua constitutionalitatea dispozitiilor legale criticate, din perspectiva interpretarii date acestora prin decizia I.C.C.J nr. 16/2016, Curtea va analiza, raportat la aceasta ipoteza, modul in care a fost structurat elementul material al laturii obiective a infractiunii de spalarea banilor. In acest sens, Curtea retine ca fiecare element de tipicitate al infractiunii reprezinta o componenta a unor norme juridice de drept penal substantial, astfel ca aceste elemente, in sine, trebuie sa respecte exigentele dispozitiilor constitutionale anterior invocate. In caz contrar, neconstitutionalitatea acestor elemente, intrinseci si inerente continutului infractiunii, determina neconstitutionalitatea totala sau partiala a normei de incriminare analizate'.

Avand in vedere ca legiuitorul pastreaza aceeasi exprimare si in textul criticat de noi, precum si in cazul definirii infractiunii de tainuire, solutia deciziei nr. 418/2018 se aplica, mutatis mutandis, si in textul criticat de noi, respectiv art. 49 lit. b din Legea nr. 129/2019, cele doua texte avand un continut similar.

Consideram ca dispozitiile art. 49 din Legea 129/2019, sunt contrare dispozitiilor art. 23 pct. 12 din Constitutie, fiind vadit excesive in privinta modalitatilor alternative de comitere a infractiunii, si de asemenea lipsite de claritate, precizie si previzibilitate, fiind astfel contrare dispozitiilor art. 1 alin. 5 din Constitutie, precum si prevederilor Legii 24/2000 privind normele de tehnica legislativa, potrivit Luju.