Economia românească ar putea înregistra, în acest an, o cădere de 4 până la 6 procente, iar deficitul bugetar ar putea atinge un plafon de 8-9%.
Consiliul Fiscal estimează, într-un scenariu mijlociu, o cădere economică de 4-6% şi un deficit bugetar de 8-9%, a declarat preşedintele Daniel Dăianu. Într-o dezbatere pe această temă, el a precizat că instituția pe care o conduce a avut reserve față de estimările oficiale, optimiste, cu privire la căderea economică, de doar 1,9%.
Dăianu a spus că este preferabil un scenariu de mijloc, explicând de ce nu este plauzibil un declin de atât de mic, sub 2%.
„Fiindcă avem o cădere mare a producţiei. Avem şi o cădere mare a exporturilor. Depindem mult de lanţurile de producţie europene. Am pornit şi cu un handicap mare... Deficit structural al bugetului public foarte mare. Deci, înainte de pandemie. Deficit primar (înainte de serviciul datoriei - n. r.) care este cel mai mare în Uniunea Europeană”, a relatat Daniel Dăianu.
Șeful Consiliului Fiscal a atras atenția că România are nevoie de foarte multe resurse financiare, astfel că există un spațiu foarte limitat pentru a atenua efectele crizei.
„La Consiliul Fiscal lucrăm cu o plajă de 8-9% deficit bugetar pentru plaja de cădere economică între 4 şi 6% şi respectiv deficit 9-10,4% pentru o cădere economică de 8 şi 9%, unde este inclusă creşterea punctului de pensie cu 40%”, a spus Daniel Dăianu.
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Fiscal a afirmat că, în cazul în care creşterea punctului de pensie va fi mai mică, de 10% de exemplu, ar avea loc o reducere semnificativă a deficitului bugetar în acest an, la 7,3 - 8,2%.
Consiliul Fiscal, Societatea Română de Economie (SOREC) şi Institutul pentru Studierea Evenimentelor Extreme (ISEE/SNSPA) au organizat o dezbatere online care a avut ca temă impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei româneşti. Două aspecte au fost în atenţia participanţilor: evoluţia economiei în acest an şi mijloace de a atenua criza; perspective pentru anul care vine.