Până acum, însă, „impeachment” s-a dovedit o vorbă goală. În ciuda numeroaselor scandaluri aruncate în cârca lui Trump, dușmanii săi nu au avut curajul să treacă la acțiune. În ciuda retoricii lor amenințătoare, nici zarva demimondelor fanate, care își aminteau cum au fost ele abuzate în tinerețe de mogulul afemeiat, nici tărăboiul acuzațiilor de evaziune fiscală, nici măcar uriașul scandal al pactului secret cu Rusia, care a ținut doi ani de zile cu sufletul la gură America, nu au fost suficiente pentru a declanșa procedura de punere sub acuzare.

Și iată că, deodată, Democrații au sărit în sus ca înțepați de streche, isterizați de o discuție telefonică între Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Trump este acuzat că i-a cerut lui Zelenski o anchetă asupra activității în Ucraina a lui Hunter Biden, fiul fostului vicepreședinte american Joe Biden. Cum acesta din urmă candidează în alegerile primare Democate pentru Casa Albă, Trump a fost acuzat de folosirea forței statului federal împotriva unui contracandidat.

Procedura de „impeachment” a fost declanșată, în ciuda faptului că nu are nici o șansă de reușită (are nevoie de două treimi din voturi în Senat, unde Democrații sunt minoritari). Dimpotrivă, cred mulți observatori, aceasta îl va favoriza pe Trump în apropiata campanie electorală, deoarece va readuce în lumina reflectoarelor o afacere din care nu doar imaginea lui Biden senior (care a luat-o deja pe tobogan în sondaje) dar și a întregului Partid Democrat va ieși cu siguranță terfelită.

Au înebunit Democrații? De ce să-i ofere muniție lui Trump?

Există o singură explicație logică: prin acțiunea lor, urmăresc să creeze o uriașă hărmălaie publică (chiar cu riscul pierderii viitoarelor alegeri prezidențiale) pentru a acoperi altceva mult mai grav. Dar ce anume?

Să ne întoarcem puțin asupra Scandalului Ucraina. În discuția telefonică din 25 iulie, anul acesta, Trump l-a rugat pe Zelenski să dispună o anchetă privind demiterea lui Viktor Șokin, procuror general al Ucrainei, în timp ce acesta lucra la mai multe dosare de corupție răsunătoare. Printre ele, legăturile dintre compania petrolieră Burisma și Hunter Biden. Deși nu avea nici cea mai măruntă experiență, Biden Jr. a fost angajat în boardul Burisma și plătit regește, cu sume cuprinse între 50.000 și 80.000 de dolari pe lună, din primăvara lui 2014 până în toamna lui 2015. Rudolph Giuliani, avocatul lui Trump, susține chiar că suma primită de Hunter Biden de la Burisma ar fi de 3 milioane de dolari.

Procurorul general Șokin a fost demis la solicitarea imperativă a lui Joe Biden, tatăl lui Hunter, care deținea și calitatea oficială de însărcinat special al administrației Obama în Ucraina. Joe Biden și-a ambalat cererea într-o amenințare foarte explicită: cu ocazia unei vizite la Kiev la sfârșitul lui 2015, el a avertizat autoritățile ucrainene că Statele Unite nu vor mai garanta un împrumut de un miliard de dolari pentru Ucraina (vital pentru economia țării proaspăt rupte de Rusia) dacă Șokin nu este demis în termen de șase ore (!). Cu mâna prinsă în ușă, regimul de la Kiev se descotorosește de Șokin în februarie 2016 și îngroapă rapid dosarul în care era implicată odrasla viceprezidențială. Joe Biden s-a fudulit public cu demonstrația sa de forță în fața audienței și camerelor prezente la Consiliul pentru Relații Externe. „Ei bine, a râs Biden, ticălosul a fost demis.”

Fondatorul companiei Burisma este Mikola Zlocevski, fost ministru și apropiat al fostului președinte Viktor Ianukovici, dat jos de „Revoluția Portocalie”, el însuși un apropiat al lui Vladimir Putin. Imediat după „Maidan”, Zlocevski a fugit în Marea Britanie și a revenit în Ucraina în februarie 2018, grație lui Iuri Luțenko, înlocuitorul lui Viktor Șokin.

Cum ar putea ieși rău Trump pentru că a cerut cercetarea unei asemenea mizerii? Dar poate că rahatul este și mai adânc și mai puturos decât o arată această înșiruire succintă.

Pe 24 mai 2019 a avut loc un eveniment crucial: Trump a anunțat public că îl însărcinează pe Procurorul General al Statelor Unite, William Barr, să ancheteze modul cum a apărut scandalul înțelegerii secrete cu Rusia, care, după doi ani de investigații la sânge, s-a dovedit o colosală făcătură. Pentru a elucida misterul, Barr era mandatat de Trump să ceară sprijinul serviciilor de informații din Marea Britanie, Australia și… Ucraina.

Marea Britanie i-a fost domiciliu lui Zlocevski timp de patru ani. Tot în Marea Britanie a fost făcut faimosul dosar al fostului agent MI6, Christopher Steele, o însăilare de invenții despre presupuse orgii sexuale ale Trump la Moscova (după cum a recunoscut însuși Steele), dar pe baza căruia FBI a obținut mandate de supraveghere pentru membrii echipei de campanie a lui Trump.

Să recapitulăm: Hunter Biden – Joe Biden – Mikola Zlocevski – Viktor Ianukovici – Vladimir Putin… Iată o rețea ruso-americană de toată splendoarea! Doar că aceasta nu se află în curtea lui Trump ci în ograda Democrată.

Să mai adăugăm că Joe Biden a fost emisarul special în Ucraina al lui Barack Obama. Este posibil ca el să nu fi știut nimic de matrapazlâcurile adjunctului ? Serviciile sale secrete, cu John Brennan în fruntea CIA, cu James Clapper în fruntea National Intelligence, cu James Comey și Andrew McCabe în fruntea FBI, atât de harnici să descopere și ce lapte a supt Donald de la bătrâna doamnă Trump, să nu fi știut ce învârte Joe Biden în Ucraina? Și dacă au știut, nu l-au informat și pe Obama? Iar dacă Obama a fost informat, de ce a continuat să-l lase pe Biden să-și facă mendrele nestingherit?

Obama este considerat de către Democrați un adevărat Părinte Fondator, în descendența lui Thomas Jefferson și Andrew Jackson. Un semizeu intangibil. Implicarea acestuia în „Făcătura Rusia” ar reprezenta o catastrofă de proporții cosmice, care ar afecta Partidul Democrat pentru zeci de ani de acum încolo.

Pentru a o evita, nici un preț nu este prea mare: nici compromiterea lui Joe Biden, nici o târnosire publică a democraților. Pentru că de câștigarea alegerilor prezidențiale din 2020 oricum nu mai poate fi vorba.

În foarte scurt timp, procurorul John Durham și inspectorul general Michael Horowitz, desemnați de William Barr să ancheteze originile „Afacerii Rusia”, își vor prezenta concluziile. Foarte probabil, ele vor dezvălui ramificații până sus, în Olimpul lui Obama. Pentru a le devansa, devaloriza și compromite, Democrații au ales să provoace o diversiune gălăgioasă: „impeachmentul” lui Trump.

În martie 2012, un microfon uitat deschis l-a înregistrat pe Barack Obama transmițându-i lui Vladimir Putin (prin Dmitri Medvedev) să mai aibă răbdare până la realegerea sa în noiembrie:

„Acestea sunt ultimele mele alegeri… După alegerea mea, voi arăta mai multă flexibilitate.”