Prevede un seism, la noi, abia în 2041! Marea Neagră are tsunami-uri! Face rating ca o finală de Cupă Mondială la fotbal.

N-ai crede că se dă în vânt după western-uri şi că, la 71 de ani, nu ţine regim, iar o fleică la grătar e felul de mâncare preferat. Când apare la televizor, lumea îl urmăreşte cu sufletul la gură. Are un fel greoi de a vorbi, dar cuvintele şi le alege cu grijă. Discursul calculat, parcă învăţat pe dinafară, impune respect. E unul dintre oamenii care, fără să fie vedetă, face un rating pe care o finală de Champions League cu greu l-ar egala. Previziunile sale n-au nimic de a face cu pronosticurile. Dar au o încărcătură zguduitoare, care te pune pe gânduri. Mai ales dacă stai în Bucureşti, la etajul opt, într-un bloc vechi.

E un om ce te cutremură: Gheorghe Mărmureanu. Nimic din ce e cu adevărat pământesc nu-i este străin.

Adio, dar rămân cu tine!

L-am găsit pe domnul Mărmureanu în biroul de director general de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului, din Măgurele. Era ultima sa zi în fotoliul pe care îl ocupă de 11 ani. De o săptămână e doar director onorific. A depăşit cu opt ani vârsta pensionării. "Da’ nu m-am retras! Am rămas în CA şi am drept de semnătură la bancă! Ministrul Funeriu m-a felicitat şi a confirmat că rămân activ. Doar biroul îl schimb. Cu unu’ la fel!", e mândru nevoie mare venerabilul seismolog.

Mărmureanu rămâne director peste două proiecte europene şi, la toamnă, pleacă la Cape Canaveral, unde va reînnoi un memorandum româno-american, semnat în 2000: "E vorba de o reţea seismică, din Bucovina.

Monitorizează orice mişcare până la 11.000 de kilometri. Până în Japonia! Orice cutremur, erupţie şi chiar bombe nucleare". Se asigură astfel participarea tehnică a României la "Tratatul de Interzicere a Exploziilor Nucleare de la Viena. "Nu prea le convine ruşilor! Aflăm orice mişcă la ei...", surâde misterios seismologul.

Sistemele elastice şi mecanica solidelor

La bază, Gheorghe Mărmureanu e constructor şi fizician. Tema doctoratului, făcut în America şi susţinut la noi, e previzibilă: "Situaţia de instabilitate postcritică a sistemelor elastice". Domnu’ Mărmureanu e în institut din ’78: "Eram în domeniu şi înainte, la «Institutul de Mecanica Solidelor». M-au adus să preiau amplasamentul seismic la reactorul I de la Cernavodă!", se laudă fizicianul. Dom’ director e apretat şi călcat, ca scos din cutie. Pe birou, lângă computer, are două calculatoare mici, cu alimentare prin fotocelulă. Totul e aşezat în ordine perfectă, trasă cu rigla.

Cutremurele vieţii sale

În 1978, aflat la Centrul de Seismologie şi Inginerie Seismică din Skopje, Iugoslavia, l-a văzut la televizor pe Pacepa, care tocmai dezertase. "Era pe 22 august. Plecasem de o zi. Dacă întârziam, puteam să fiu blocat în ţară câteva luni! Ratam finalizarea spectrului de proiectare a reactorului I. Mi l-au arătat sârbii pe Pacepa... Era flancat, la coborârea din avion, de agenţi FBI!", îşi aminteşte specialistul în cutremure.

Omul de ştiinţă a prins două din ultimele cinci mari cutremure de pe teritoriul actual al României. La cel din 10 noiembrie ’40 avea 11 luni, dar asta nu l-a împiedicat să afle totul despre celebra catastrofă. "E altceva cu el, e particular. Următorul va fi la fel, de mare adâncime! Chestia e că are o particularitate, se simte pe o arie întinsă. Va afecta puternic Moldova, Basarabia şi, în special, sudul Ucrainei, spre Odessa!". Dacă va fi ca în 4 martie ’77, energia va fi canalizată spre Bucureşti, respectiv Bulgaria şi chiar către Craiova!", e apocaliptic domnul Mărmureanu.

Tsunami de Marea Neagră

Greu de acceptat, dar pe litoralul nostru pot apărea tsunami-uri. "Lumea nu cunoaşte şi nu admite că sunt posibile tsunami-uri în Marea Neagră. În ultimii 95 de ani, au fost 25, cu valuri de 1,5-2 metri! La noi, pe 31 martie 1901, a fost unul, la Mangalia, cu valuri de 2,5-3 metri! Da’ io nu-s specialist în tsunami, să vorbim de cutremure!", se burzuluieşte seismologul.

Nu se abţine, însă, să adauge că în Pontul Euxin nu sunt periculoase valurile, ci eliberarea de hidrogen sulfurat ce se află în cantităţi enorme la peste 200 de metri adâncime.

Domnul Mărmureanu e o enciclopedie vie. Spune că se pricepe doar la cutremure, dar e specialist în orice mişcare telurică. "Mediterana a crescut cu 36 de metri! Într-o grotă submarină de lângă Marsilia s-au găsit oase şi picturi! Apele s-au revărsat din Atlantic prin Gibraltar şi, mai departe, prin Bosfor, în Marea Neagră care era un lac", istoriseşte seismologul, o catastrofă de proporţii biblice. Potopul lui Noe.

La afgani, ca pe la noi

Cum o dai, Mărmureanu revine la tema dragă lui: cutremurele. "Tot ce ţine de cutremure nu mi-e drag! Nu pot fi aşa sinistru...", se foieşte directorul onorific al INFP. Continuă, tot despre cutremure: "Hindukush, în Afganistan, e ca în Vrancea, cu seisme de mare adâncime. Numa’ că, acolo, de se întâmplă ceva, moare o capră! Activitatea tectonică înalţă Everestul cu doi-trei centimetri pe an", spulberă Mărmureanu recordul lui Sir Edmund Hillary.

Zice că, şi la noi, Bucegii cresc cu 8-14 milimetri pe an. "Vrancea e la acţiunea a două mari sisteme tectonice: blocul african şi cel indo-australian!", îşi aruncă dom’ director ochii pe hartă.

Cutremurul din 1802 şi numele de fată al nevestei

În urmă cu 15 ani, Mărmureanu spunea că un cutremur major nu se va petrece înainte de 2006. Acum, crede că următorul nu va fi înainte de 2040. Uneori a panicat lumea, alteori a liniştit-o.

"Sunt cutremure şi cutremure. Până la cel catastrofal vor fi altele de 5, 6, 6 şi ceva, până la 7! Spun asta să nu panicăm lumea, să sară pe geam în pielea goală! A trebuit să liniştesc problema!". "Cel mare", e răspicat fizicianul, nu poate avea loc pe termen scurt, până în 2040.

Specialistul a făcut o analiză pe 600 de ani în urmă. S-a oprit la cutremurele mari din 1738, 1802, 1838, 1940 şi 1977. Cel mai mare, din 1802, a fost la ora 13.07, de Sf. Paraschieva. Au căzut biserici, dar oamenii ieşiseră de la slujbă. "N-a murit nimeni! A fost unu’ de foarte mare adâncime, probabil la 130-140 de kilometri adâncime. S-a simţit la Moscova, unde au căzut statuile de pe socluri. A avut 7,5 pe Richter!", se emoţionează seismologul când pronunţă numele celui ce a dat principala scală de evaluare a cutremurelor. E identic cu numele de fată al soţiei sale. Ca orice savant, e împrăştiat: "Am realizat după 15 ani de căsnicie...". "Eram într-a treia şi citeam în cartea de «Ştiinţele naturii» că, la 10 noiembrie ’40, a fost un cutremur mare şi că a durat mult din cauză că burghezomoşierii au exploatat minele de sare şi cărbuni aşa de tare, că li s-a dărâmat tavanul şi s-a lungit cutremurul" GHEORGHE MĂRMUREANU, seismolog

ZIG-ZAG PRINTRE SEISME

Japonezii au gafat pe mâna lor. Nu există arme geo-tectonice. După ce i-a strâns mâna lui Nixon a urmat "Watergate"

"Ăla din 1738 a dărâmat zidurile de trei-patru metri ale Cetăţii Neamţului!", tună Mărmureanu. Analiza istorică a celor cinci cutremure a arătat că cea mai mică distanţă, între un cutremur de suprafaţă, ca în ’77, şi unul de mare adâncime e de 64 de ani. "Atunci, 1977+64= 2041!", conchide devastator expertul.

Sare, brusc, în Asia. "Cutremurele de acolo nu s-au terminat! Îmi pare rău de japonezi, da’ vor mai avea «zgâlţâieli» catastrofale, până în 2022! E din cauza acţiunii blocului Filipinelor", te bagă iar în şedinţă dom’ director. Zice că "Kobe" e un rateu din punct de vedere al previziunilor de risc seismic. "Pe hartă, japonezii l-au notat cu intensitate VI, iar cutremurul a fost de X, chiar peste!", îi taxează Mărmureanu pe specialiştii niponi. Apoi, precizează că, la noi, în patru secunde se ştie exact magnitudinea unui seism cu epicentrul în Vrancea: "Unda orizontală ajunge în Capitală în 34-38 de secunde!".

Nu există arme care produc dezastre “naturale"

Armele geo-strategice care pot provoca dezastre îl fac să râdă: "Prostii! Tromboane!". În «State of fear», Michael Crichton scrie de nişte instalaţii infernale geo-tectonice, care ar fi declanşat tsunami-ul din Sumatra. Se indignează.

"Păi, cutremurul din ’77 e cât 5.000 de bombe ca la Hiroshima! Cel din Sumatra e echivalentul a 18 milioane... Cum să crezi aşa tâmpenie!?", e supărat seismologul din Onceşti, judeţul Bacău.

Omul merge pe bicicletă şi e amator de şah. Spune că ţine cu Dinamo: "Sunt îmbrăcaţi în roşu şi-s mai albi la culoare. Steaua poartă şi albastru şi-s bruneţi mai toţi!". Chibiţează: "Rapid e echipa victimă şi Craiova a deschis drumu’, da’ s-a plictisit repede!".

Mărmureanu şi “cutremurul" Watergate

Cu Ceauşescu nu s-a întâlnit. "Cred c-a aflat ce făcusem la Cernavodă şi m-a chemat să fac «acţiunea seismică» la Casa Poporului. Da’ era altfel de clădire pe macheta ce am văzut-o atunci". S-a întâlnit doar cu Dincă "Te-leagă", numai 15 minute. Cu Valentin, fiul cel mare al dictatorului, fizician la IFA Măgurele, s-a întâlnit mai des: "Da’ numa’ în lift!". Zice că evenimentul vieţii lui a fost când a dat mâna cu Nixon, în ’69, la Casa Albă. Evident, la scurt timp a urmat un cutremur în America: Watergate!

Mitul animalelor

Omul de ştiinţă spune că nu-i e frică de cutremure. Cică fac parte din viaţă. A testat, pe "platforme seismice" artificiale, diverse structuri. "Am fost cobai", recunoaşte septuagenarul. "Nimeresc intensitatea cu o eroare de o zecime, fără date!", se laudă paranormalul domn. De presimţit, zice că nu le anticipează. În 2004, povesteşte experimentatul fizician, l-au sunat colegii din Vrancea să-i relateze cum peştii au sărit din acvariu. "Da’ canarii ce fac, i-am întrebat. «Sunt în regulă », mi-au zis. Era primăvară şi peştii se înmulţeau. Canarii cântau... Io nu cred în chestiile astea cu animale!", destramă un mit specialistul care nu crede că se pot prevedea cutremurele: "Încă nu! În fizică, dacă un fenomen nu se repetă, nu e valabil! Poate fi întâmplare sau o greşeală!". Leafă de secretar de stat Îşi laudă înlocuitorul. Spune că noul director, Constantin Ionescu, are calităţi manageriale pentru reţeaua seismică. "Lam propus demult, da’ au aşteptat să împlinească condiţiile…", îşi apără lunga şedere în fotoliul de director al INFP.

Dom’ director zice că leafa sa e confidenţială, fiindcă institulul e "extra-bugetar". Recunoaşte, însă, că e bine plătit, la nivelul unui secretar de stat. Başca, banii din proiecte externe. Din poziţia sa, a vizitat întreaga lume. De mai multe ori.

Fără dialog cu Hâncu

A fost acuzat că a provocat panică. Mai sunt şi alţii cum ar fi unu’, Victorin, de la aşa-numitul Institut de Seismologie Aplicată. Sau prezicătorul, consacrat de OTV, Vasile Hâncu. Mărmureanu spune că panica a fost creată de televiziuni. "Tot apar unii pe la Kanal D sau OTV şi anunţă cutremure care nu sunt! Eu n-am dialog cu ei. Odată, la TVR, am plecat din studio când l-au adus pe Hâncu!“, se ambalează savantul când aude de cei care prezic periodic cutremure catastrofale.

I-a venit biroul: "Mişto!"

E de acord că există o muzică a Pământului, dar o preferă pe cea clasică. Favoriţii săi sunt Beethoven şi Mahler. "Îmi plac filmele cu cowboy, cu happy end şi ale clasicilor ruşi. Da’ şi cele americane!", se dă Mărmureanu cinefil. Şi iar o dă pe cutremure: "În Spania, la Barcelona, Sagrada Familia va rămâne în picioare. E din rocă uşoară... Se învârte ca un titirez prin uriaşul «comandament» al INFP". Îţi explică fiecare instrument în parte cu termeni care-ţi scrântesc limba şi-ţi dau migrene: "Uite, ultimul cutremur a fost în Banat, la zece kilometri adâncime şi numai de 0,6 pe Richter!". Se uită pe geam. O furgonetă descarcă mobilă. Se bucură ca un copil: "Mi-a venit biroul... Mişto!".

"Armele geo-tectonice sunt tromboane! Păi, cutremurul din ’77 e cât 5.000 de bombe ca la Hiroshima! Cel din Sumatra e echivalentul a 18 milioane de bombe... Cum să crezi aşa tâmpenie!?" GHEORGHE MĂRMUREANU, seismolog

SAVANT

Nu-i plac analizele probabilistice

Referitor la riscul seismic al centralei atomoelectrice de la Cernavodă, Gheorghe Mărmureanu e sumbru: “Mi se pare caraghios să faci o centrală nucleară folosind numai analize probabilistice!".

Dezvăluie că nu poate ieşi la pensie până nu realizează amplasamentul seismic pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.“E nevoie de expertiza mea ştiinţifică!", se umflă în pene venerabilul şi aruncă pe birou o carte cu titlul: "Cercetări privind hazardul local al zonei metropolitane Bucureşti". Se destinde: "În timpul liber, lucrez la prostii de astea". Cartea are trei autori. Gheorghe Mărmureanu are opt cărţi cu numele său pe copertă.

VIITOR

Agregatul minune de la Măgurele

La INFP există o aparatură magneto-telurică ce urmăreşte variaţia câmpului magnetic terestru. Agregatele au dat rezultate excelente, dar se aşteaptă o nouă confirmare. Pe 27 octombrie 2004, s-a produs un cutremur de magnitudine medie. Mărmureanu şi colegii săi ştiu de acest lucru. Seismologul a fost acuzat că n-a avertizat populaţia. Cineva a spus presei. “Sistemul trebuie confirmat cu un al doilea experiment!", e laconic cercetătorul. De fapt, este vorba de o analiză în timp a cutremurelor. Pe scară largă, a celor cu adevărat catastrofale.