Cutremur! Este un anunț care a dat, de-a lungul anilor, dă, în prezent și va mai da, în viitor, fiori multor români. Mulți se tem că locuințele lor nu sunt tocmai sigure și nu i-ar putea proteja în cazul unui seism. Drept urmare, atunci când își cumpără o casă ori un apartament iau în calcul și eventualele riscuri în cazul unui cutremur puternic.
Curemur în România! Avertismentul stârnește teamă tuturor românilor. Cei mai în vârstă își amintesc catastrofa din 1977 sau seismele puternice din 1986 ori 1990. De asemenea, toți își pun întrebarea și vor să știe când va urma un alt cutremur în România precum cel din 1977. Este o întrebare la care seismologii nu au un răspuns clar. Ci doar estimări bazate pe statistică. Estimări pe care ei înșiși le pun la îndoială.
Cert este că, toată lumea este de acord, va urma un cutremur puternic asemenea celui din '77. Sau poate și mai grav. În acest context, orice român dorește să fie protejat, el și familia sa.
Și pentru că există o mare probabilitate ca un viitor cutremur în România să ne prindă în casă, toți vor să știe care sunt cele mai sigure locuințe. La ce etaj să-și cumpere apartamentul? Este mai bine să locuiești la ultimul etaj sau la primul? Sau poate este mai sigură o casă pe pământ?
Inginerul Radu Sorin Văcăreanu a explicat cum stau lucrurile într-o astfel de situație. Acesta este rector al Universității Tehnice de Construcții București, deci o autoritate în domeniul rezistenței construcțiilor. Profesorul universitar este de părere că mai puțin contează, în caz de cutremur major, la ce etaj locuim. Radu Sorin Văcăreanu crede că nu mai contează unde locuiești în caz de cutremur major cu consecințe catastrofale.
Cutremur în România
Inginerul Radu Sorin Văcăreanu a explicat că, în cazul unui cutremur în România care va produce un colaps total sau parțial numărul de victime va fi foarte mare. Indiferent de etajul la care locuiau. Este greu să te adăpostești, printre blocuri, când bucăți de materiale de construcții se prăbușesc. Inginerul Radu Sorin Văcăreanu vorbit despre acest subiect în podcastul moderat de Cristi Priză și Șerban Trâmbițașu.
Ca specialist în construcții, Radu Sorin Văcăreanu a spus că, în mod natural, structura de rezistență devine mai suplă către etajele superioare. Acest lucru se datorează faptului că greutatea ce trebuie susținută este mai mică decât la etajele inferioare. Drept care s-ar putea crede că cei de la etajele superioare sunt mai protejați în caz de cutremur.
„Ca să fac o glumă tâmpită, dacă stai la ultimul etaj, mori ultimul pentru că vii de sus. Există diferite tipuri de colaps. Există colaps total, există colaps parțial, există colaps de tip «pancakes», când totul cade una peste alta sau se duce pe o parte”, a explicat inginerul constructor.
Ruine după cutremur Sursa foto: Twitter
Jumătate din locuințe sunt foarte vechi
Singura soluție care poate face diferența, în cazul unui cutremur în România, este consolidarea clădirilor vulnerabile. Aproape jumătate din locuințele din România sunt foarte vechi. Acestea au ieșit din perioada de garanție a structurii de rezistență, de 50 de ani. Cele mai multe blocuri sunt construite în perioada comunismului, în anii ’60 – ’70 – ’80. Iar acest lucru face ca protecția pe care o oferă ocupanților să fie redusă.
În București, 361 de imobile sunt încadrate în categoria 1 de risc seismic. Acestea sunt în pericol să se prăbușească în caz de cutremur.
O simulare a ISU, din 2018, arăta că în caz de cutremur, în București și-ar pierde viața în jur de 3.000 de persoane. Alte 5.000 a suferi diferite răni. Conform datelor simulării, 40.000 de bucureșteni ar rămîne fără un acoperiș deasupra capului, în cazul unui curemur în România.
Prin comparație, la cutremurul din martie 1977 au existat peste 1.500 de morți. Atunci s-au prăbușit 33 de clădiri în București.