Insula Creta din Grecia a fost zguduită vineri după-amiază de un cutremur cu magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter. Și în România au loc cutremure săptămânal. Zona Vrancea este foarte activă, iar mișcările seismice ar putea afecta toată Europa.
Un cutremur cu magnitudinea de 4,4 pe scara Richter, a avut loc, vineri, în Grecia, în apropiere de orașul Heraklion din insula Creta. Seismul s-a produs la ora locală 17:01, la o adâncime foarte mică, de doar 5 km, potrivit Observatorului Național seismic din Atena.
Potrivit Institutului de Cercetare a Cutremurelor din Istanbul seismul a avut o magnitudine de 4,5 grade pe scara Richter, iar Centrul Seismologic European-Mediteranean (EMSC) a anunțat magnitudinea de 4,6 grade pe scara Richter. Din fericire nu au existat victime și nici pagube materiale însemnate.
Ce ne așteaptă în România
Și în România au loc cutremure de magnitudine mică în fiecare săptămână. Mișcările seismice din zona Vrancea pot afecta însă toată Europa. Șeful Observatorului Seismologic din Vrancea, Ioan Verdeş, dă asigurări că un cutremur demn de luat în seamă este unul care depășește 7 grade pe scara Richter.
„Vrancea este cea mai importantă zonă seismică din Europa am putea spune. Cutremurele din Vrancea pot să afecteze toată zona Europei şi atunci toţi sunt interesaţi de zona aceasta. Avantajul nostru este că ştim exact zona din care pleacă cutremurele şi mai ştim şi care este magnitudinea ca un cutremur să fie distrugător. Dacă avem un cutremur peste şapte grade Richter abia atunci un cutremur este periculos.
Un cutremur este la fel de periculos şi pentru locul din care pleacă şi pentru locul în care ajung undele seismice. Dar într-o zonă mai îndepărtată de epicentru avem nişte unde însumate, care pot produce daune mai mari”, informează Ioan Verdeş, directorul Observatorului Seismologic „Dr. Cornelius Radu” din comuna Vrâncioaia.
Renumitele 20 de secunde
Observatorul Seismic din comuna vrânceană dispune de tehnică modernă, capabilă să identifice mișcările neobișnuite sau periculoase ale vechilor plăci tectonice pe care este situată Vrancea.
„Sistemul de avertizare al institutului mizează tocmai pe faptul că unda seismică are o anumită viteză de trecere prin mediile de pământ, iar unda primară, cea pe care o sesizează echipamentele noastre şi în urma căreia se poate da alarma, se mişcă mult mai repede. Şi atunci, avem o diferenţă de timp între aceste două unde, pe care noi o câştigăm prin comunicare foarte rapidă a semnalului de la Vrâncioaia spre Bucureşti. Acestea sunt renumitele 20 de secunde, timp pe care putem să îl fructificăm dacă sistemul nostru de avertizare este conectat, de exemplu, la anumite sisteme de recepţie, tot automatizate, care ar putea să ia anumite decizii fără intervenţia omului şi atunci ar putea reduce eventualele pagube“, a mai spus Ioan Verdeş, la Antena 3.