Atacul cu cuțitul din centrul Londrei a demonstrat încă o dată lacunele din sistemele de securitate occidentale, dar și stereotipele corect politice cu care refuză să accepte realitatea: Europa se află sub asediu
Nu trecuseră decât câteva ore de când adjunctul șefului poliției metropolitane, Mark Rowley, lansa Operațiunea Hercules. Era un moment istoric: pentru prima oară, pe străzile Londrei, urma să fie văzuți polițiști înarmați. Nu mai puțin de 1500 de trăgători de elită, blindați cu echipamente anti-glonț futuristice, dotați cu pistoale și puști semiautomate, mulți dintre ei călare pe niște monștri de motociclete BMW model F800GS, pentru a se deplasa rapid prin aglomerația metropolei, trebuiau să umple străzile Londrei începând de joi dimineață. Comisarul Rowley abia își putea ascunde mândria când spunea: „Ei sunt acolo pentru a oferi încredere și siguranță”.
La numai câteva ore după această veritabilă mobilizare de război, un adolescent semăna panică pe străzile Londrei,
Nu a fost așa. Până la intervenția mult-lăudatelor forțe de securitate, tânărul cuțitar a apucat să omoare o femeie de circa 60 de ani și să rănească alte cinci persoane, dintre care trei grav. A fost imobilizat cu ajutorul unui pistol Taser, cu descărcare electrică.
Șablonul ciudat
O serie de ciudățenii (care, însă, încep să se repete ca un șablon după toate atacurile teroriste din ultima vreme) au marcat orele de după atac. Identitatea autorului a fost ascunsă (ea era încă necunoscută la ora închiderii ediției), conform noilor tendințe occidentale ale corectitudinii politice, de a evita să se acorde atacurilor conotații religioase sau rasiste. Că tânărul era un norvegian de origine somaleză, sosit la Londra în 2002 (probabil cu părinții, pentru că atunci avea numai cinci ani), s-a aflat ieri, târziu, în jurul prânzului.
Însă poliția a fost mult mai promptă când a fost vorba să ofere un motiv: „boala mentală”, adăugând , totuși, prudent, că nu exclude „ipoteza teroristă”.
Către seară, terorismul părea uitat pe drum, teoria nebuniei fiind îmbrățișată aproape în totalitate. „Deși ancheta nu este încheiată încă, toată munca pe care am desfășurat-o până acum indică faptul că acest tragic incident a fost provocat de probleme de sănătate mentală”, a explicat cunoștința noastră, Mark Rowley. Și autorul masacrului de la Nisa, tunisianul Mohamed Lahouaiej Bouhlel, a fost prezentat inițial ca nebun, ca și afganul cu securea din trenul german, ca și iranianul pistolar de la München, ca și algerienii de la biserica din Rouen. Asta, până când au ieșit la iveală legăturile loc cu Jihadul.
În viziunea corect politică occidentală, boala psihică nu are nici o legătură cu terorismul, iar terorismul nici o legătură cu naționalitatea și rasa. Faptul că toți teroriștii numiți mai sus sunt musulmani trebuie privit ca un detaliu trist al condițiilor socio-istorice, ne explică liderii occidentali.
Metoda teroriștilor palestinieni
Autoritățile britanice s-au grăbit să excludă ipoteza teroristă, în ciuda asemănării atacului din Russell Square cu Intifada Cuțitelor, un val de teroare lansat de palestinieni în septembrie 2015 împotriva „ocupanților” israelieni. Atacurile „lupilor singuratici”, care lovesc din senin, în locuri aglomerate - piețe, cafenele, autobuze - civili și militari, sunt foarte greu de contracarat, mai ales când ele sunt declanșate de femei sau chiar copii. Iar un cuțit este ușor de ascuns în îmbrăcăminte. Efectul unui astfel de atac este foarte spectaculos, din cauza panicii pe care o creează în mulțime: țipete, răniți însângerați care aleargă etc. În Intifada Cuțitelor au fost uciți până acum 36 de oameni, și aproape 500 au fost răniți.