Curtea Supremă a SUA i-a dat vineri câştig de cauză unei creatoare web din statul Colorado care a refuzat să facă website-uri pentru nunţile perechilor homosexuale,

Companiile ale căror servicii au o valoare creativă pot invoca libertatea de exprimare în refuzul lor de a furniza un serviciu contrar propriilor valori, a motivat Curtea Supremă a SUA, alcătuită din nouă judecători - şase conservatori şi trei progresişti.

Conform Constituţiei SUA, libertatea de exprimare presupune că "oamenii sunt liberi să gândească şi să exprime ceea ce doresc, nu ceea ce le cere guvernul", precizează judecătorul conservator Neil Gorsuch. Or, adaugă acesta, statul Colorado a încălcat acest principiu pritr-o lege din 2008 care le interzice comercianţilor să refuze clienţi din cauza orientării lor sexuale.

Decizie importantă luată de Curtea Supremă din SUA

Respectiva lege a fost deja contestată şi de un cofetar creştin, care a refuzat că facă un tort pentru un cuplu gay, iar Curtea Supremă i-a dat de asemenea dreptate, în anul 2018, verdict dat însă atunci pe baze de natură tehnică, nu de principiu.

Recent, creatoarea web Lorie Smith s-a adresat şi ea Curţii Supreme, reclamând acea lege despre care a afirmat că-i impune să acţioneze contrar propriilor convingeri creştine, iar de data aceasta instanţa supremă a avut în vedere argumentele ţinând cont de principii generale.

Judecătorii progresişti, minoritari în Curtea Supremă, s-au opus verdictului ce a dat dreptate creatoarei web. Judecătoarea Sonia Sotomayor a criticat astfel că, pentru prima dată în istorie, Curtea Supremă a oferit unei companii un drept constituţional "de a refuza să presteze servicii membrilor unei minorităţi sociale", după cum notează Agerpres.

Capăt pentru discriminarea pozitivă

Joi, Curtea Supremă a SUA, majoritar conservatoare, a pus capăt programelor de "discriminare pozitivă" în universităţile americane, o decizie salutată de republicani.

Cei şase magistraţi conservatori, cărora li s-au opus cei trei magistraţi progresişti, au stabilit ca neconstituţionale procedurile de admitere în universităţi pe baza culorii pielii ori a originii etnice a candidaţilor.

Mai multe universităţi americane au introdus criterii rasiale şi etnice în procedurile lor de admitere la sfârşitul anilor ’60, la acea vreme pentru a corecta inegalităţile generate de trecutul segregaţionist al SUA şi a creşte ponderea studenţilor de culoare, hispanici sau amerindieni.

Aceste politici, aşa-numite de „discriminare pozitivă”, au fost mereu criticate de politicienii conservatori, care au avertizat că ele conduc la un „rasism în sens invers”.