Dezvăluiri incredibile „zac” într-un raport al Curții de Conturi, care face o radiografie a sistemului de tip mafiot, la nivelul cel mai înalt, care a condus la împroprietăriri mai mari decât suprafețele forestiere existente în acte și la defrișări masive. Din document reiese cum a fost lăsat statul fără apărare, chiar de către cei care trebuia să îl protejeze

Dacă sesizările oficiale, pe care „Evenimentul zilei” vi le prezintă, ar fi fost luate în seamă la timpul lor, probabil că nu am mai fi asistat la defrișări masive de păduri și la multele cazuri de corupție instrumentate, acum, de Direcția Națională Anticorupție (DNA). Însă, „povestea” pe care v-o expunem nu este un scenariu de film, ci un fapt real despre care aveau cunoștință toți factorii decidenți în stoparea „Mafiei pădurilor”.

Faptul că nu s-au luat măsuri până de curând arată o altă față a corupției.

S-au dat suprafețe mai multe decât erau în acte

Concret, Curtea de Conturi specifică, în raportul din anul 2013, că, urmare a nereprezentării reprezentanților statului sau a atitudinii pasive, în multe dintre procesele de fond funciar, dar şi a limitării accesului celor care voiau să facă recurs la instanţele superioare, s-au produs numeroase erori judiciare, care au condus la diminuarea nelegală a proprietăţii statului.

În acest fel, au fost stabilite drepturi de proprietate pentru suprafețe de teren forestier mult mai mari decât cele care existau în acte. O bună parte din suprafețe au fost retrocedate, ilegal, către persoane care nu aveau calitatea de moştenitori ai proprietarilor de drept, deposedaţi abuziv de statul comunist.

Astfel, s-a favorizat restituirea unei suprafețe de teren cu vegetație forestieră de 2.565 ha.

În acest sens, Curtea de Conturi arată cu degetul spre cei cărora le-au fost sesizate faptele: Ministerul Finanțelor Publice, ANRP și Parchetul General. Cei care au condus aceste instituții la acea vreme sunt: Gheorghe Ialomițeanu - fost ministru al Finanțelor, Ingrid Zaarour - fost președinte al ANRP și Laura Codruța Kovesi - fost procuror general al României.

Fond forestier, umflat în acte

Din 1990 și până în 2010, fondul forestier (care cuprinde păduri, poiene etc.) a crescut cu aproape 150 de hectare, în acte. Concret, la 31 decembrie 1990, suprafața fondului forestier era de 6.367.660 ha, din care suprafața pădurilor 6.248.990 ha, alte terenuri - 118.670 ha. La data de 31.12.2010, fondul forestier era de 6.515.173 ha - în proprietatea publică 4.363.000 ha și în proprietatea privată 2.152.173 ha. Statul mai avea 3.338.898 ha, din care 3.224.951 ha acoperite cu păduri, iar 113.947 ha alte terenuri.

Ministerul Finanțelor a lăsat statul fără apărare

În cazul a 31 de dosare de fond funciar în care statul a fost introdus în calitatea de titular al dreptului de proprietate, Ministerul Finanțelor fie nu s-a prezentat, fie a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. Curtea de Conturi face referiri la solicitări adresate, de către Romsilva, Ministerului Finanțelor din 2010, pe când instituția era condusă de Gheorghe Ialomițeanu (foto). Ministerul a solicitat scoaterea din cauză, lipsind astfel patrimoniul statului de orice apărare. „Nu întâmplător instanțele solicitau reprezentarea statului prin Ministerul Finanţelor Publice”, se arată în raport. Curtea de Conturi explică faptul că „Ministerul Finanțelor Publice avea obligația legală să colaboreze cu RNP-Romsilva”. Cu toate acestea, obligaţia nu a fost îndeplinită în toate cazurile. Mai grav este faptul că au existat suficiente situaţii în care, atunci când a fost introdus „forţat” în cauze de către Direcţiile Silvice, Finanțele, prin Direcţiile Generale de Finanţe Publice Judeţene, au solicitat respingerea acţiunilor introduse de Regie. „Lipsa de colaborare a Ministerului Finanțelor Publice constituie un exemplu de implicare defectuoasă a instituților statului în apărarea proprietății publice și a unei valori naționale pe care o constituie pădurile”, punctează Curtea de Conturi.

FOTO: Gheorghe Ialomițeanu 

ANRP și-a atribuit competențele Guvernului

Curtea de Conturi a precizat că ANRP are un rol important în prevenirea numeroasele abuzuri în reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor forestiere. Cu toate acestea, aprecierile din „îndrumările metodologice” ale autorității s-au transformat în propuneri de reconstituiri de proprietăți - comisiile locale, apoi în validări - hotărâri ale comisiilor județene, urmate de puneri în posesie și emitere de titluri. Autoritatea, precizează Curtea de Conturi, nu se putea subroga (substitui) competențelor Guvernului. Este edificator un caz celebru, cel al restituirii către Asociaţia „Societatea Anonimă Forestieră Nădrag”, a unei suprafaţe împădurite de peste 11.000 de hectare de pădure. În anul 2007, ANRP, condusă atunci de Ingrid Zaarour (foto), a purtat o corespondență cu Prefectura Timiș, în care a precizat că o asociaţie nu poate pretinde activele societăţii comerciale. „Asociaţia” a transmis că este una şi aceeaşi persoană juridică cu „societatea comercială” și poate pretinde patrimoniul forestier. Drept urmare, Comisia judeţeană a validat reconstituirea dreptului de proprietate, în 2009, însă aceasta a fost contestată în instanţă, urmând un şir de procese. „Dacă Autoritatea ar fi făcut o minimă verificare, ar fi observat că între membrii asociației și acționariatul societății comerciale nu există nici o legătură”, punctează Curtea de Conturi.

FOTO: Ingrid Zaarour

Parchetul General, lipsă de reacție

Confruntată cu reconstituiri abuzive, RNP-Romsilva a făcut numeroase cereri de intervenţie în procesele de reconstituire a dreptului de proprietate. Curtea de Conturi arată că un impediment major l-a reprezentant practica neunitară a instanţelor. Unele au acceptat, iar altele nu, că Romsilva este reprezentantul Statului, deși exista o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție în acest sens, încă din 2005. În această situație, s-a încercat unificarea practicii judiciare prin propunerea promovării unui recurs în interesul legii de către Procurorul General al României. Astfel, pe data de 12.04.2010, RNP-Romsilva a transmis procurorului General al României, Laura Codruța Kovesi (foto) un memoriu în care se arătau temeiurile legale. Pe 10.11.2010, se reînnoiește solicitarea prezentându- se cazul urgent prin care se riscă diminuarea nelegală a proprietății statului cu 11.144 ha teren forestier. Cu toate acestea, până în anul 2011 Parchetul General nu a promovat un astfel de recurs, care ar fi permis instanţei supreme să se pronunţe printr-o decizie general obligatorie, prin care statul putea să-şi poată apăra proprietatea. „Lipsa de acțiune a Parchetului General până în anul 2011, deși cunoștea situația gravă din domeniu, a condus la retrocedarea nelegală a unor mari suprafețe din fondul forestier aparținând patrimoniului public”, a conchis raportul Curții de Conturi.

FOTO: Laura Codruța Kovesi