Guvernul din Republica Moldova a aprobat, în luna noiembrie, o cerere a ministrului justiţiei, Sergiu Litvinenco, de a fi sesizată Curtea Constituţională în vederea scoaterii în afara legii a partidului prorus Şor, acuzat de finanţare ilegală şi al cărui fondator, Ilan Şor, este urmărit în justiţie.
Potrivit ministrului Sergiu Litvinenco, în sesizarea înaintată sunt prezentate suficiente argumente care denotă faptul că, prin toate activităţile de până acum, Partidul Şor a acţionat în contradicţie cu principiile statului de drept şi pune în pericol suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova
Potrivit presei din Republica Moldova, cazul este unul sensibil, așa că judecătorii Curții Constituționale de la Chișinău au cerut consiliere din partea Comisiei de la Veneția. Pe 19 decembrie, structura consultativă a Consiliului Europei a emis un aviz.
Partidul Șor, finanțări ilegale
Procurorii și judecătorii moldoveni au în gestiune mai multe dosare vizând pretinsa finanțare ilegală a Partidului Șor de către un grup criminal organizat. La solicitarea procurorului general, Parlamentul de la Chișinău a încuviințat în repetate rânduri ridicarea imunității deputaților Ilan Șor (deputat fugar condamnat în prima instanță) și Marina Tauber, inclusiv pentru acceptarea finanțării partidului de către grupări de crimă organizată, potrivit dw.com.
Pe măsură ce investigațiile procurorilor evoluau, Partidul Șor devenea tot mai gălăgios. În a două jumătate a anului 2022, acesta a organizat numeroase proteste cu forțarea cordoanelor poliției, cerând demisia guvernării pro-europene. Iar într-un mesaj publicat recent pe rețelele de socializare, fugarul Ilan Șor (liderul partidului) menționează că una din soluții ar fi „o revoluție adevărată cu pătrunderea în clădirile guvernamentale și alegerea, în stradă, a unui guvern popular” – chemare percepută ca instigare la răsturnarea ordinii constituționale.
Liderii de partide aflați în exil și-au găsit sprijin la Kremlin
Presiunile internaționale asupra oligarhilor moldoveni, care au fugit din țară după 2019, i-au determinat pe aceștia să-și unească puterea financiară pentru a putea finanța menținerea curentului antiguvernamental în Moldova, pentru a câștiga timp. În paralel, având în vedere că după eșecul electoral al socialiștilor la ultimele scrutine, Rusia a rămas fără o miză electorală consistentă în Moldova, liderii de partide aflați în exil și-au găsit sprijin la Kremlin .
La Chișinău însă, în pofida rezistenței unor sabotori din sistemul de justiție, dosarele fugarilor au avansat. În acest sens, a fost modificată legislația, pentru a permite condamnarea în lipsă și confiscarea bunurilor celor vizați. Sesizarea Guvernului adresată Curții Constituționale, în care se cere verificarea constituționalității Partidului Șor, face parte din acțiunile menite să împiedice abuzurile acestei grupări.
Ce spune Comisia de la Veneția
Autoritățile de la Chișinău au avut mai multe dileme în legătură cu posibila interzicere a unui partid. În primul rând, mai scrie dw.com, dacă este de competența Curții Constituționale să judece nu legi, ci fapte concrete comise de partidul vizat. În acest sens, Comisia de la Veneția menționează în avizul său că înalta curte poate evalua probele care ar indica dacă partidul politic a admis infracțiuni legate de înșelăciune, abuz de încredere și spălare de bani în scopul lezării pluralismului politic și a valorilor democratice. „În general, țările nu sunt împiedicate să reglementeze activitățile partidelor politice sau chiar să le interzică, dizolve și/sau să impună alte măsuri cu caracter restrictiv împotriva acestora”, se arată în avizul citat.
Comisia de la Veneția lasă la discreția judecătorilor Curții Constituționale din Moldova să evalueze dacă există o „necesitate socială stringentă” de a declara partidul neconstituțional în conformitate cu Legea Supremă a țării. Totuși, Comisia de la Veneția atenționează că „declararea neconstituționalității unei formațiuni politice constituie o ingerință în dreptul la libertatea de asociere, protejat de articolul 11 al CEDO”. Prin urmare, o intervenție de acest fel trebuie să respecte trei cerințe legale: legalitate (prevăzute de lege), legitimitate (urmărește un scop legitim) și necesitate/proporționalitate (este necesară într-o societate democratică)”.
Constituția Republicii Moldova stipulează în mod expres că „partidele și alte organizații social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranității și independenței, a integrității teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituționale”.
Sergiu Litvinenco: Nu poți apela la protecția acordată de CEDO sau de Constituție
În acest sens, Comisia de la Veneția notează că a luat act de faptul că, urmare a agresiunii militare nejustificate a Rusiei asupra Ucrainei, autoritățile de la Chișinău au instituit stare de urgență și au întreprins o serie de măsuri excepționale pentru a răspunde amenințărilor sporite la adresa independenței, integrității teritoriale și securității naționale și energetice. Comisia menționează că „este de la sine înțeles că un stat ar trebui să fie reticent în a permite unei țări străine să interfereze în politica sa internă punând la dispoziție fonduri, în mod discreționar, pentru unele partide politice”.
Altfel spus, Comisia de la Veneția a menționat că „atunci când libertatea de asociere este exercitată în detrimentul democrației, interesului național, suveranității naționale sau este utilizată în calitate de instrument de intervenție străină în afacerile interne ale statului, nu poți apela la protecția acordată de CEDO sau de Constituție”, a comentat ministrul moldovean al Justiției, Sergiu Litvinenco.
Prin urmare, acum Curtea Constituțională de la Chișinău trebuie să decidă dacă, în situația concretă în care se află Moldova (sărăcie, șantaj energetic, război la hotar), statul este îndreptățit să-și apere suveranitatea, pacea civică și siguranța și dacă amenințările pe care le reprezintă acțiunile partidului Șor sunt suficient de serioase pentru a justifica sacrificarea libertății de asociere a acestui partid.
Din momentul recepționării sesizării Guvernului, Curtea Constituțională are la dispoziție cel mult șase luni pentru a emite o decizie. Între timp, investigațiile penale în privința Partidului Șor și a liderilor acestuia Ilan Șor și Marina Tauber continuă în pofida încercărilor apărătorilor acestora de a le încetini parcursul juridic.
Suspendarea licenței posturilor de televiziune
În plus, recent, printr-o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale, licențele tuturor posturilor de televiziune care deservesc propagandistic Partidul Șor au fost suspendate . Decizia a generat dispute aprinse în societate. Un grup de ONG-uri a cerut autorităților să facă publice toate argumentele care au stat la baza deciziei restrictive a CSE. La fel, șeful Delegației UE la Chișinău, Janis Mazeiks, a cerut autorităților să-și explice decizia.
De partea cealaltă, exponenții partidului de guvernare (PAS) au anunțat că mai pregătesc un proiect ce vizează combaterea propagandei și dezinformării și în mediul on-line, inclusiv pe rețelele de socializare – anunț ce a generat critici dure și suspiciuni de cenzură din partea societății civile.