Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații (SRI), generalul Florian Coldea, a prezentat o apărare neobișnuită în fața Curții de Apel București (CAB), unde contestă prelungirea măsurii controlului judiciar impusă de Direcția Națională Anticorupție (DNA).

La primul termen, Coldea a contestat interdicția de a părăsi țara

Coldea, acuzat de trafic de influență pentru intervenții în justiție, a încercat să respingă acuzațiile susținând că nu a existat niciodată un „Stat Paralel” în România, și, prin urmare, nu ar fi putut să conducă o astfel de entitate.

În cadrul primei ședințe din 23 iulie 2024, Coldea, împreună cu alți doi contestatari, generalul SRI Dumitru Dumbravă și avocatul Doru Trăilă, au prezentat o serie de documente pentru a-și susține poziția.

Coldea a afirmat că măsura controlului judiciar, care include interdicția de a părăsi țara, îi afectează grav activitățile profesionale. În sprijinul acestei afirmații, el a depus la dosar un contract de închiriere pentru o locuință din Franța, unde a participat la conferințe de securitate, precum și un document ce atestă rezilierea unui contract de consultanță cu Guvernul Albaniei.

Coldea a susținut că această măsură l-ar putea priva de alte contracte similare în viitor.

Nu există nicio „instituție” Statul Paralel

Cea mai controversată parte a apărării lui Coldea a fost încercarea de a dovedi inexistența „Statului Paralel” prin intermediul unor documente considerate de mulți drept inadecvate pentru scopul propus. Coldea a prezentat o serie de plângeri penale, interviuri, declarații publice și comunicate de presă în care se neagă existența unei asemenea entități. Argumentul său central a fost că, în lipsa unor dovezi concrete care să ateste existența „Statului Paralel”, acuzațiile împotriva sa nu au fundament.

„Pe de altă parte, întrucât o parte consistentă din considerentele ordonanței atacate se referă la existența percepției lăsate publicului cu privire la existența unui stat paralel și vocația petentului de a conduce această presupusă entitate, solicită încuviințarea unui set de înscrisuri constând în plângeri penale pe care petentul le-a formulat, o serie de documente care atestă interviuri, declarații publice și comunicate de presă cu privire la existența acestei pretinse entități, în dovedirea inexistenței vreunei dovezi care să susțină aceste afirmații”, se arată în încheierea din dosar.

Ciudățenia acestei apărări stă însă faptul că avocații apărării cer să li se încuvințeze dovezi care să arate că nu există dovezi cu privire la existența Statului Paralel. Un principiu de drept legat de administrarea probelor spune că în cazul unei negații generalizatoare, precum aceasta (nu există dovezi care să susțină existența Statului Paralel) sarcina probei se inversează: adică o astfel de negație generală se răstoarnă (dacă este posibil) prin aducerea și a unie singure probe care să contrazică acea negație, scrie Lumea Justiției.