„Iran nu știe în ce măsură Israelul și Statele Unite i-ar putea prejudicia programul nuclear și nici nu vrea să afle ce l-ar aştepta”, spune Nizar Farsakh într-un interviu cu Jesús Buitrago pentru La Razon.

Cum vor lovi Israel și SUA programul nuclear din Iran

Nizar Farsakh , expert în Orientul Mijlociu la Elliott School of International Affairs de la Universitatea George Washington, analizează posibile noi scenarii în conflictul dintre Iran și Israel.

***

Reporter: Netanyahu a luat în vizor programul nuclear iranian. Se teme regimul lui Khamenei de noi represalii din partea Israelului?

Nizar Farsakh: Desigur, Iranului nu îi este clar în ce măsură Israelul și Statele Unite îi pot prejudicia programul nuclear și nu vrea să afle ce l-ar aştepta. Celălalt aspect care îl îngrijorează este ce măsură politică ar putea adopta Administrația Biden care ar putea dăuna grav intereselor regimului Khamenei.

Cred că faptul că Statele Unite au oprit o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU condamnând atacul Israelului asupra consulatului iranian din Damasc și acum condamnând atacul preanunțat al Iranului îi face pe iranieni să creadă că SUA "nu vor juca corect" și nici nu vor respecta regulile de angajament, ceea ce face mult mai dificilă prezicerea noilor decizii ale Tel Avivului și Washingtonului.

Un exemplu de comparație ar putea fi modul în care iranienii s-au grăbit să respingă miliția irakiană care a ucis trei militari americani în Iordania.

Liderii din Iran vor continua să evite un război total

Reporter: Ce noi scenarii pot fi luate în calcul? Teheranul caută un război total?

Nizar Farsakh: Probabil un atac cibernetic calitativ sau un atac secret asupra unei centrale nucleare, dar fără victime umane. Asta, la rândul său, va reorganiza normele de confruntare, poate că Iranul va lovi direct transportul maritim cu destinația Israel sau ceva de genul acesta, dar cred că Teheranul va continua să evite un război total.

Reporter: De ce Statele Unite, aliatul tradițional al Israelului, joacă un rol atât de tensionat și important în această escaladare a tensiunii?

Nizar Farsakh: Se poate spune că Statele Unite sunt singura putere care poate influența deciziile Israelului și care au capacitatea de a reprezenta o amenințare credibilă la adresa schimbării regimului iranian sau, pe de altă parte, să-i dea lui Khamenei o lovitură atât de puternică încât el să nu poate depăși momentul.

Atacul din Iran, succes sau eșec?

Reporter: Ar putea fi catalogat atacul Iranului împotriva Israelului drept un eșec militar sau, mai degrabă, un succes strategic?

Nizar Farsakh: Depinde. Dacă evaluăm ceea ce s-a întâmplat cu adevărat față de ceea ce guvernele au permis presei să raporteze. La prima vedere, faptul că 99% dintre drone și rachete au fost interceptate ar fi un eșec, dacă intenția Teheranului ar fi fost de fapt să distrugă 100 de ținte. Dar dacă scopul Iranului a fost să comită atacul pentru a permite atingerea a 3 sau 4 ținte cheie, atunci și-a folosit dronele în mod eficient.

În plus, în măsura în care sistemele de apărare israeliene (și ale aliaților săi) sunt statice, valul de drone și rachete a expus întreaga gamă a acestui sistem de apărare, permițând Iranului să își pregătească mai bine următorul atac și, în cele din urmă, dacă scopul lui Khamenei a fost să terorizeze civilii israelieni, iranienii au reușit în mod clar.

Vederea cerului israelian luminat de lansări de rachete face ca amenințarea existențială să fie foarte reală pentru cetățeanul israelian. Evident, 99% dintre dispozitivele foosite la atac au fost interceptate, dar asta nu-i liniștește pe cei 1% care au fost loviţi. Iranul degradează efectiv imprevizibilitatea și incapacitatea Israelului de a asigura securitatea.

Critici pentru Netanyahu

Reporter: Ar putea această nouă criză să-l fac pe Netanyahu să plătească preţul? Mandatul său este marcat de controversata sa reformă judiciară, atacul Hamas din 7 octombrie și războiul din Gaza.

Nizar Farsakh: Ar trebui, dar Netanyahu a demonstrat o capacitate extraordinară de a manevra politica internă israeliană. Adică, cele trei acuzații de corupție planează asupra capului lui de peste 4 ani, apoi faptul că au trecut 6 luni de la cea mai dezastruoasă zi pentru israelieni de la Holocaust, iar fiul său se află încă în Miami unde se distrează, în timp ce personalități importante din Israel sunt ucise și mutilate.

Chiar este inexplicabil cum este capabil să rămână la putere. Totuşi, două lucruri îl ajută. Primul este faptul că extrema dreaptă din coaliția sa nu a fost niciodată mai puternică și vrea să profite de această poziție cât mai mult timp. Al doilea lucru este că niciunul dintre ceilalți politicieni nu pare să aibă ce-i trebuie pentru a-l doborî.

Sunt oameni mai puțin inteligenți, mai puțin cunoscători ai mass-media și care nu au nebunia lui. De fapt, ceea ce oamenii nu înțeleg este că de fiecare dată când Bibi provoacă comunitatea internațională și mai ales îl incomodează pe președintele american, israelienii îl văd pe Netanyahu ca pe o persoană puternică, neclintită, care pune Israelul pe primul loc. Funcționează în favoarea sa și de aceea continuă să o faci.

Motto-ul israelian este "Rak Bibi", care înseamnă "Numai Bibi", deoarece numai Netanyahu poate face treaba. Nu le pasă cum o face, pur și simplu nu văd niciun alt politician israelian capabil să facă ceea ce face Bibi. În cele din urmă, un război cu Iranul îi ajută complet imaginea prin abaterea atenției de la eșecurile din Gaza.

Când va fi pace în Orient

Reporter: Acum, este acum mai îndepărtată ca niciodată posibilitatea de a ajunge un fel de normalitate în Orientul Mijlociu?

Nizar Farsakh: Pe termen scurt, da, va fi foarte greu să vorbim despre revenirea la normalitate. Cu toate acestea, având în vedere amploarea situației actuale, va fi mult mai urgent să se caute un fel de reconciliere și armistițiu.

De fapt, când locuitorii din Gaza au fost întrebați care este cel mai important lucru care trebuie să se întâmple după război, majoritatea a spus că organizarea de alegeri. Locuitorii din Gaza s-au săturat să plătească prețul unei politici interne disfuncționale.

(Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)