Stresul a fost considerat epidemia secolului 21 de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Ceea ce este și mai îngrijorător este că 16% dintre adulți au recunoscut că și-au provocat vătămări corporale în urma stresului resimțit.
Dr Sarah Brewer, directorul medical al Healthspan, explică că răspunsurile la stres vă ajută să vă mobilizați energia. „Totuși, dacă energia nu este consumată, se acumulează și, dacă este prelungită, îți va epuiza rezervele de energie.” Ignorarea acestor simptome pe termen lung poate duce la probleme mai mari în timp.
Lista simptomelor fizice asociate stresului este una lungă și include gura uscată, tensiune musculară, maxilar rigid, dificultăți la înghițire, picioare gelatinoase, palpitații ale inimii, amețeli, zgomot în urechi, dureri de cap și dureri în piept. Nici unul nu trebuie ignorat.
„Stresul duce la tensiune musculară care reduce circulația sângelui și a oxigenului în mușchi și la o acumulare de deșeuri, cum ar fi acidul lactic, care poate duce la crampe”, spune Dr. Brewer. „Măriți aportul alimentar de produse lactate, fructe de mare, nuci și semințe. Suplimentele care conțin calciu, magneziu și vitamina E sunt adesea recomandate pentru a reduce crampele”, adaugă ea.
Sondaj IRES: Ce efecte a avut pandemia asupra românilor
Deși stresul te poate face să te simți obosit și epuizat, există posibilitatea ca din cauza sa să nu te poți odihni noaptea. Dr. Brewer spune că insomnia este asociată cu gândurile care însoțesc stresul și anxietatea. Stresul continuu poate duce la probleme la nivelul intestinului, cum ar fi balonare, gaze, diaree sau chiar vărsături.
Echilibrarea creierului
„Acest lucru se datorează faptului că sângele este îndepărtat din intestin către mușchi. Intestinul se golește prin vărsături și/sau diaree, ceea ce face corpul mai ușor”, spune Dr. Brewer. În plus, ea adaugă că stresul are un efect puternic asupra microbiomului intestinal, care, la rândul său, „afectează producția de serotonină în peretele intestinal care reglează contracțiile intestinale”.
Serotonina este implicată în reglarea stării de spirit în creier, așa că, în mod natural, dezechilibrele bacteriilor intestinale pot duce la o gamă largă de simptome fizice și psihologice în perioadele de stres, potrivit The Sun.