Cum te faci stăpân de stradă în Bucureşti

Cum te faci stăpân de stradă în Bucureşti

Cu tupeu şi câteva garduri poţi bloca strada pe care stai, chipurile, ca să ai linişte. Primăria închide ochii, iar vecinii se revoltă fără succes.

Cel puţin trei străzi din Capitală au pierdut semnificaţia de artere de circulaţie şi au fost închise, cu tupeu, de ani buni. Locuitorii reclamă la primărie şi se revoltă fără succes, pentru că, de regulă, cel care închide strada e un vecin „bazat“, care nu se teme de autorităţi sau, cum e cazul sectorului 5, strada e confiscată chiar de un deputat. Primăria închide ochii şi se arată surprinsă la semnalele presei, dar se mărgineşte să demoleze gardul ilegal, fără să ia măsuri împotriva vinovatului. Motivul? „N-ai cum să amendezi pe cineva dacă nu ştii cine e!“. Gardul apare la loc după ce se potoleşte zarva şi viaţa merge mai departe. Unde nu intră plugul, nu ajunge nici Salvarea Cine vrea să ajungă pe strada Tudor Mihai, din strada Gherghiţei, sectorul 2, va trece pe lângă intersecţie fără să bage de seamă. Indicatorul arată exact locul pe unde ar trebui să se intre, dar drumul dispare pe sub un gard înalt de metal. Intrând pe strada Tudor Mihai din partea opusă, aproape de capătul închis al străzii accesul este din nou blocat, de data asta de nişte plăci de beton, care formează, împreună cu gardul, un perimetru de teren viran. Cele 22 de familii care trăiesc pe strada Tudor Mihai, în spatele gardului, au fost lăsate de izbelişte şi ocolite de facilităţi.

Strada nefiind funcţională, autorităţile nu s-au grăbit să-i asigure reţeaua de canalizare şi nici să o asfalteze. Oamenii se plâng că cel mai greu le este iarna, când plugurile nu intră până la ei şi, în cazul unei urgenţe, ambulanţele fie nu au cum să ajungă din strada Gherghiţei, fie nu pot pătrunde din partea opusă, din cauza omătului. „Dacă, Doamnefereş te, se întâmplă ceva, cărăm bolnavul cu pătura până dincolo, la celelalte străzi“, mărturiseşte o femeie care locuieşte în zonă.

„Şi dacă e stradă, ce!?“ Gardul, ca şi vila din capătul străzii, e proprietatea firmei de salubrizare Supercom, dar plăcile de beton nu sunt revendicate. „Poarta respectivă blochează accesul oamenilor din cartier pentru a-i împiedica să arunce tone de gunoi în zonă. Avem o hotărâre a Primăriei Sectorului 2 care ne-a permis să luăm această măsură pe străzi lăturalnice, pentru că peste o sută de mii de cetăţeni ai sectorului care nu au contract de salubrizare cu noi îşi depozitau gunoiul în astfel de spaţii. Noi nu am făcut decât să stârpim aceste locuri“, îşi justifică gardul abuziv directorul firmei Supercom, Ionel Ciuclea, plătit de Primăria Sectorului 2 fix ca să salubrizeze sectorul.

Ne puteți urmări și pe Google News

Surprinzător, din răspunsul Primăriei Sectorului 2 reiese că autorităţile habar n-au de tupeul lui Ciuclea: „Inspectorii de specialitate ai Primăriei Sectorului 2 au depistat în teren construcţiile ilegale la care faceţi referire şi au făcut toate demersurile pentru desfiinţarea lor şi readucerea străzii la starea iniţială“. Oficialii primăriei recunosc şi că au fost sesizaţi deja de locuitorii de pe stradă, totuşi s-au angajat să demoleze gardul abia acum.

De dincolo de gard situaţia se vede altfel: „Oamenii sunt ultramulţumiţi că au scăpat de mizerie, muşte şi ţânţari. Şi dacă e o stradă, ce? Noi nu încasăm niciun venit din asta, din contră“, e sigur Ciuclea de mulţumirea vecinilor săi. 22 de familii trăiesc fără apă şi canalizare pe strada Tudor Mihai, din cauza gardului care o blochează abuziv STRADA VORNICUL IONIŢĂ

Acces interzis pentru liniştea şi parcarea riveranilor Pe harta Bucureştiului şi în planul cadastral al oraşului, strada Vornicul Ioniţă leagă Calea Floreasca de strada Rahmaninov. Dacă un neavizat ar fi vrut însă, zilele trecute, să folosească această arteră, ar fi fost nevoit, la jumătatea drumului, fie să se întoarcă şi să caute o rută ocolitoare, fie să sară peste un gard de fier. Bariera improvizată, înghiţită, în timp, de vegetaţie, a răsărit parcă din neant, în urmă cu mulţi ani, astfel că trecătorii din partea locului nu-şi mai amintesc când şi de ce a fost blocată strada.

„Lucrez în zonă şi vin de ani buni, dar strada asta nu cred să fi fost funcţională vreodată. Nu ştiu dacă au închis-o cei de la primărie sau poate cei care au firme peacolo“, spune o trecătoare. Gardul pare a fi un mister chiar şi pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în imediata lui vecinătate.

„Dacă vreţi să ajungeţi pe Rahmaninov trebuie să ocoliţi“, ne spune cu solicitudine angajatul unei firme, indicând o uliţă noroioasă, unde latră ameninţător vreo şapte maidanezi. La întrebările legate de gard, omul devine brusc ostil şi grăbit. „Nu ştiu nimic“, conchide el, întorcând spatele. Acelaşi răspuns sec vine şi de la celelalte firme. Lumea ştie cine l-a pus, dar nu vrea să se pună rău cu „autorul“ - un anume domn procuror care ar sta în vila din capătul străzii. Demolare cu repetiţie Primăria Sectorului 2 susţine că a mai demolat în 2007 gardul respectiv şi se angajează că-l va demola din nou. „A fost aici un gard care a aparţinut service-ului auto, dar a fost dărâmat. Imediat după aceasta, el a fost construit la loc de locatarul uneia dintre vilele de acolo, pe motiv că voia linişte“, spune angajatul unei firme din zonă, dorind să rămână anonim, mai ales din cauza „funcţiei înalte“ pe care crede că o are proprietarul gardului. Contactaţi telefonic, locatarii vilei au avut acelaşi răspuns tranşant: că nu ştiu nimic despre gard. La doar câteva zile după descinderea EVZ în zonă, gardul care bloca strada Vornicul Ioniţă a dispărut ca prin minune.

BENEFICII. Nimeni nu ştie cine a blocat strada Vornicul Ioniţă, dar toată lumea se bucură de linişte şi parcări gratis

PIAŢĂ ÎN LOC DE DRUM Strada Glicinelor, înghiţită de târgul lui Nicky Scorpion Aflat peste drum de Piaţa Rahova, complexul Nicky Scorpion a fost construit de o parte şi de alta a străzii Glicinelor pe care a ajuns să o încorporeze, între numerele 4 şi 14. Astfel, deşi pe hartă leagă Calea Rahovei de strada Mărgeanului, strada Glicinelor s-a înjumătăţit şi este deschisă traficului rutier doar între Mărgeanului şi Topolniţa. Chiar dacă unii localnici o traversează aproape zilnic, când îşi fac cumpărăturile, nimeni nu pare să ştie exact care e strada Glicinelor şi unde anume îşi are hotarele.

„Cred că începe undeva după piaţă, sau poate de-aici, din spatele blocurilor. Drept să vă spun, nici nu ştiu, deşi locuiesc în zonă“, ne mărturiseşte o doamnă încărcată cu plase. „Nu are cum să fie aici, aici e piaţă. Pe aici nu se merge cu maşina“, afirmă categoric o femeie cu un copil în braţe.

Nicu Păun: „Eu am făcut-o, din banii mei!“ Cu toate că a fost pavată şi că, potrivit deputatului Nicu Păun, care deţine piaţa, este măturată zilnic de 15 ori, dispunând de 20 de paznici, investiţia este, la origine, un bun public. „Până să investesc acolo, nu era nimic, doar gropi şi gunoaie, strada nu exista decât la cadastru. Eu am făcut-o, din banii mei!“, îşi revendică Păun „averea“ publică. Potrivit acestuia, strada Glicinelor nu a fost închisă niciodată, ci doar protejată prin interzicerea accesului anumitor indivizi.

„E distanţă mare de la a fi protejată la a fi închisă“, descrie el situaţia străzii. Preşedintele Partidei Romilor justifică nevoia acestei „protecţii“ prin investiţia făcută în zonă şi din cauza cetăţenilor certaţi cu legea. „Din 1998, adică de zece ani de când există complexul, până astăzi nu au fost înregistrate mai mult de 20 de furturi minore. Sunt mulţi care vin după ciordeală, beţivi sau indivizi puşi pe scandal. Am închis numai în anumite perioade, de Înviere, de Revelion, de Crăciun, ca să evităm incidentele neplăcute. Dar fiind protejaţi, mulţi se simt stingheriţi“, explică Păun. El susţine că are autorizaţie de la Primăria Municipiului Bucureşti să permită doar traficul pietonal. Vanghelie: „Mă judec de şase ani cu el“ Primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, spune că strada Glicinelor nu e blocată, teoretic, însă recunoaşte că „nu mai e stradă“. El susţine că nu se poate lupta cu „scorpionul“ decât în instanţă, ceea ce şi face deja de şase ani. „Nicu Păun a ocupat strada încă din perioada când primar al sectorului era Nicolae Bârzoi, în perioada 1992-1996, şi de atunci s-a tot extins, fără nicio autorizaţie. El a cumpărat teren de-o parte şi de alta a străzii, de la oameni care i-au vândut de frică, şi a construit acolo, blocând practic strada. Nici construcţiile n-au autorizaţie, nici blocarea străzii“, explică Vanghelie.

Primarul povesteşte că Păun ar fi încercat să-şi autorizeze investiţiile, dar fără succes: „A încercat să depună nişte acte acum câţiva ani, dar n-aveam cum să-i dau autorizaţie pentru aşa ceva. În primii doi ani de mandat am încercat să discut cu el, ca să rezolvăm pe cale amiabilă, dar nu s-a putut, aşa că ne judecăm, de şase ani, şi acum am ajuns la final, aşteptăm sentinţa de la Curtea de Apel“. În ciuda ilegalităţii evidente, Marian Vanghelie spune că n-are cum să acţioneze până când nu se pronunţă instanţa.

„Sunt multe reclamaţii de la locuitorii din zonă, dar n-am ce face. Păun a păcălit şi nişte oameni de bună-credinţă să facă investiţii acolo, şi dacă aş intra cu buldozerul ca să desfiinţez construcţiile ar fi tulburare de posesie. Aştept decizia instanţei ca să pot demola târgul ăla“, promite Vanghelie.

GRIJĂ DE PARLAMENTAR. Deputatul Nicu Păun spune că n-a închis strada pe care şi-a amenajat târgul, ci „a protejat-o“