Eficienţă economică şi investiţii, nu pe cheltuieli pentru consum. Aceasta este strategia ţărilor nordice atunci când vine vorba de dezvoltarea economică şi a funcţionării societăţii.
Nordul Europei îşi păstrează statutul de cea mai competitivă zonă a lumii, din punctul de vedere al dezvoltării economice şi al funcţionării societăţii.
Raportul pe 2011-2012 al Forumului Economic Mondial arată că Suedia ocupă locul al treilea, Finlanda – locul al patrulea, iar Norvegia este pe poziţia a şaisprezecea.
Pe primele două locuri se află Elveţia şi Singapore, care beneficiază de aportul unui sector financiar puternic şi de privilegiile de zone "excepţionale", izolate faţă de tendinţele regionale.
Modelul nordic, bun pentru România
În contextul dezbaterii publice din România, modelul nordic este interesant pentru că una dintre componentele sale de bază este utilizarea eficientă a resurselor subsolului.
Statele nordice se concentrează în mare măsură pe industria extractivă, care le permite să nu fie dependente de importuri strategice şi le asigură creşterea economică, reducerea şomajului în regiunile izolate şi o balanţă comercială pozitivă.
Administraţia de la Bucureşti şi-a exprimat în mai multe rânduri intenţia de a permite dezvoltarea industriei extractive în domeniul hidrocarburilor, metalelor comune sau metalelor preţioase, dar măsurile concrete s-au lăsat până acum aşteptate.

Suedia şi Finlanda se bazează pe minereuri
Suedia este cel mai mare producător european de minereu de fier, dar exploatează şi cupru, zinc, aur, argint sau uraniu.
Singurul element important din punct de vedere economic pentru autorizarea unui proiect minier în Suedia este capacitatea sa de a genera efecte economice pozitive ca orice alt proiect din alte domenii.
Taxarea nu este diferită de alte domenii şi nu există redevenţe, indiferent de tipul sau originea societăţii care obţine licenţa. Autorizaţiile de mediu pentru proiectele miniere sunt acordate de o curte de arbitraj independentă, şi nu de guvern.
Finlanda are ca obiectiv dezvoltarea accelerată a industriei extractive şi atingerea poziţiei de lider mondial în utilizarea sustenabilă a mineralelor până în 2050, potrivit unei strategii economice publicate de Guvernul de la Helsinki.
În 2008, Finlanda a devenit cel mai important producător de aur din UE prin deschiderea minei de la Kittila, în nordul ţării, în urma unei investiţii a companiei canadiene Agnico Eagle Mines. Finlanda mai deţine rezerve subterane importante de fier, cupru, zinc sau nichel.
"Statele nordice rămân cele mai competitive economii, prin exploatarea resurselor şi prin faptul că nu pun accentul pe cheltuielile de consum", au explicat specialiştii contactaţi de EVZ.
EXEMPLU
Norvegia investeşte în fondul suveran
Cel mai recent exemplu adus în dezbaterea publică din România este cel al Norvegiei, un mare producător de hidrocarburi, care foloseşte un model bazat pe eficienţă economică şi investiţii.
Zonele bogate în petrol şi gaze sunt exploatate de companii private sau de Statoil, o companie deţinută majoritar de statul norvegian.
Nici una dintre aceste companii nu plăteşte redevenţe, modelul de taxare fiind bazat pe cote de profit, care încurajează dezvoltarea economică şi reducerea şomajului în regiunile izolate.
Toate veniturile din industria de petrol şi gaze se duc către fondul suveran de investiţii al statului, care investeşte în obligaţiuni, acţiuni sau proiecte de energie regenerabilă.
Anul trecut, activele fondului erau evaluate la 540 de miliarde de dolari, 4% din valoarea lui fiind folosită anual pentru cheltuielile cu serviciile publice.