Nu doar vinul se degustă, ci şi berea. Fiecare producător care se respectă are o întreagă echipă care veghează la calitatea băuturii care iese pe porţile fabricii şi care degustă nu doar produsul final, cât şi ingredientele.

Potrivit Lilianei Soare, director pe calitate la fabrica de bere deţinută de Bergenbier la Ploieşti, contează inclusiv ce formă are paharul în care este turnată berea, cât şi temperatura camerei la care se face degustarea. Spre exemplu paharul lalea ajută la păstrarea spumei pe o perioadă mai mare de timp. "Dacă vrem să admirăm perlajul bulelor folosim un pahar lunguieţ, în timp ce pentru berea şampanizată se foloseşte chiar un pahar de şampanie", povesteşte acesta.

Potrivit acesteia, temperatura potrivită de depozitare a berii înainte de a fi degustată este de 11-13 grade Celsius, deoarece bulele de dioxid de carbon vor aduce cu ele compuşii volatili care-i interesează pe degustători.

Expertul în calitate de la Bergenbier precizează că degustătorii nu încearcă să identifice doar aromele care sunt specifice unui anumit tip de bere, în funcţie de reţetă, ci şi pe cele care nu au ce căuta în sticlele de bere.

Degustarea propriu zisă începe ca şi la cea de vin. Se sesizează "buchetul" băuturii înainte şi după agitarea paharul. Gustatul vine ulterior după ce degustătorul şi-a făcut deja o primă impresie despre băutura pe care o are în pahar. "Spre deosebire de vin berea se înghite", spune Liliana Soare. În mod normal într-o bere se regăsesc gusturile: dulce, amar, acru. Senzorii pentru amar se află situaţi la baza limbii, prin urmare pentru a simţi gustul trebuie să înghiţim. "Gustul amărui trebuie să dispară în circa 30 de secunde. Dacă nu se întâmplă asta sau dacă senzaţia se intensifică avem de-a face cu o post-amăreala, care nu trebuie să apară într-o bere", precizează expertul în calitatea berii.

Bergenbier, al treilea mare producător de bere pe plan local, are o echipă de 15 oameni care fac degustări. În total, la fabrica din Ploieşti lucrează circa 250 de persoane.

Bergenbier, prezentă în România din 1994, a avut anul trecut o cifră de afaceri de circa 110 milioane de euro, cu 17% mai mică decât în 2009, închiderea unităţii de producţie de la Blaj cântărind destul de mult.

Compania este prezentă în România din 1994. Fabrica de la Ploieşti a fost construită în 1997 şi are o suprafaţă de circa 28.000 de metri pătraţi. Numai în ultimii cinci ani învestiţiile în această capacitate de producţie s-au ridicat la circa 80 de milioane de euro. La Ploieşti sunt produse şase mărci de bere: Bergenbier, Noroc, Stella Artois, Beck's, Staropramen şi Löwenbräu. Pe lângă acestea, Bergenbier S.A. importă specialităţile belgiene Leffe şi Hoegaarden.

Compania face parte din grupul StarBev, care mai cuprinde operaţiuni în alte 8 ţări din Centrul şi Estul Europei.

Bergenbier S.A. este al treilea mare productor de bere la nivel local, având o cotă de piaţă de circa 17%. În industria berii, pe primul loc de află Ursus, parte a grupului SABMiller. Ursus Breweries deţine trei fabrici de bere în Braşov , Buzău şi Timişoara şi o mini-facilitate de productie în Cluj. Mărcile produse sunt: Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Stejar, Azuga, Redd's, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Miller şi Pilsner Urquell. Pe locul doi se află Heineken, care are în portofoliu branduri precum Heineken, Silva, Ciuc Premium, Golden Brau, Neumarkt, Bucegi etc.