Rezultatele finale după primul tur din cadrul alegerilor prezidențiale din Polonia au fost publicate.
Conservatorul Andrzej Duda (foto), președintele în exercițiu al Poloniei, a câştigat cu 43,5% primul tur al alegerilor prezidenţiale de la sfârşitul săptămânii trecute, conform rezultatelor oficiale finale făcute publice marţi de Comisia Electorală.
Lupta pentru șefia statului nu s-a încheiat. Turul al doilea al alegerilor prezideniale este programat să înceapă pe 12 iulie, iar Andrzej Duda se va lupta cu primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, care a obţinut 30,5% din voturi.
Actualul președinte al Poloniei a strâns cele mai multe voturi în estul şi sud-estul ţării, unde platforma sa social-conservatoare are cel mai mare succes printre alegători, precum şi în oraşele mici şi în zonele rurale.
Duda este sprijinit de partidul naţional-conservator Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare. O victorie a sa ar consolida controlul formaţiunii asupra puterii până cel puţin în 2023, când sunt programate următoarele alegeri legislative.
Dacă Duda nu va reuşi să obţină un al doilea mandat de cinci ani, puterea partidului de guvernământ ar putea fi slăbită, în contextul în care PiS nu are o majoritate suficientă în camera inferioară a parlamentului pentru a anula un eventual veto al preşedintelui la un anume proiect legislativ.
Trzaskowski a candidat din partea celei mai mari formaţiuni politice de opoziţie, Platforma Civică, de centru.
Pe poziţia a treia s-a clasat Szymon Holownia, un candidat independent cu viziuni creştin-democrate, care a obţinut 13,9% din sufragii. Cu 6,8% din voturi, pe locul patru s-a plasat Krzysztof Bosak, candidatul grupului conservator libertarian Konfederacja.
Ceilalţi candidaţi au obţinut sub 3% din sufragii fiecare. Prezenţa la urne a fost de 64,5%, cea mai ridicată din ultimii 25 de ani.
Campania electorală a fost dominată de preocupări privind starea democraţiei şi chestiunile sociale, în contextul în care Polonia se confruntă cu prima sa recesiune de la căderea comunismului, în urma pandemiei de coronavirus.
Criza legată de coronavirus a obligat autorităţile să amâne scrutinul din mai în iunie, potrivit Agerpres.